luni, 13 decembrie 2010

Care este scopul vietii?

       Scopul vietii trebuie sa fie "rugaciunea" zilnica catre Dumnezeu. Asa n-o sa reusim niciodata se ne imbolnavim.Vorbele sunt cele care ne ucid si nu mancarea. Am trait sub acelasi acoperis cu un om violent si in momentul cand m-am detasat de violenta lui verbala si fizica, am renascut pentru a doua oara. Cum ? Prin rugaciune. Daca am sti fiecare cum sa ne rugam, nu ar mai fi spitale...si oameni bolnavi. Am avut ocazia sa vorbesc cu multa lume dar cel mai mult cu Dumnezeu.
      Nimeni nu are voie sa imparta lumea in doua: rai si buni, bogati si saraci, destepti si prosti, urati si frumosi, utili si inutili. Cine a creeat lumea? Dumnezeu ,care ne-a lasat pe toti la fel...dar noi incercam in fiecare zi sa mai schimbam cate ceva la ea si la chipul nostru. Acest lucru nu e bun si asa reusim doar sa ne facem singuri rau sufleteste si trupeste.
     Nimic pe lume nu este mai important ca sanatatea. Lupta si vei castiga, daruind celui de langa tine doar cuvinte frumoase in fiecare zi. Daca mori, nimic nu mai are importanta, din ceea ce voiai sa faci. Existenta mea s-a desfasurat in aceste categorii de oameni, care doreau neaparat glorie si bogatie, si nmic nu s-a ales de ei...decat boala. Nu ma plang de ceva anume, ma plang deoarece nimeni nu incearca sa ma inteleaga asa cum sunt. Incerc sa lupt cu mine, cu viata, cu cei din jurul meu, care intr-o zi imi vor da dreptate.
    Ce e logic in toate astea? Inseamna ca numai ce e bun foloseste omului.
    E o zi speciala intr-o iarna speciala, intr-un oras special, pentru un om special!

Doar cateva cuvinte

      Acum trebuie sa-ti mai spun doar cateva cuvinte..si te rog sa le asculti cu mare atentie.Vreau sa ti le spun  nu pentru ca vreau sa suferi, ci vreau sa te bucuri, asa cum m-am bucurat si eu, pentru ceea ce ai facut tu pentru mine.Vreau sa-ti marturisesc ca nu te-am iubit decat pe tine, dar poate e prea tarziu. Nu stiu ce se va intampla cu noi, dar sufletul meu este plin cu sufletul tau, de ce oare am fost ursiti sa ne iubim? De ce oare am fost ursiti sa ne cautam? Si astazi am inteles inca o data ca alta suferinta mai mare nu este ca  aceasta. Stiu ca poate ti se pare absurd ceea ce-ti spun , dar te rog sa ai incredere ca totul va fi bine..numai ca libertatea ta si a mea va avea un pic de suferit. Asa  dupa cum zapada, constituie un obstacol pentru mersul pietonilor, tot asa va constitui departarea dintre noi, un mare obstacol. Sa nu riscam sa ne ratacim printre micile greseli pe care le face fiecare om in viata lui.
     Se va apropia ziua Craciunului, cand bradul va fi impodobit cu de toate, tot asa sa impodobim si noi sufletele noastre doar cu sentimente curate, cu intelepciune si tarie, pentru ca vraja celor acumulate pana acum sa nu dispara in negura vremii.

duminică, 12 decembrie 2010

Un copac pentru tine-bradul cel impodobit

        Doar un copac pentru tine? Glumesti! Tie ti se cuvine padurea toata, dar ce spun eu, tu esti de fapt o padure! Fetele, femeile au gasit la tine umbra,ocrotirea, seva, verticalitatea, tot ce trebuia gasit. Marii scormonitori ai lumii pleaca de la radacini. Cu cat sunt mai bine infipte in solul cunoasterii cu atat vor imprastia semintele mai departe, seminte de iubire, incredere,seminte de ura, seminte de impacare.Totul pleaca de la ele.

Pentru a cata oara?

    Pentru a cata oara zorii ma prind fara de somn?
    Vreau sa ma chemi la tine, puternicul meu domn?
    Eu iti veghez de-aicea iubirea ta plapanda,
    Tu de acolo, mereu esti pus la panda..

    Caci te iubesc cu ura, intreg , si numai eu;
    Nu te impart cu nimeni, decat cu Dumnezeu.
    Ca-n inima-mi, ascunsa, de a ta iubire
    Se va ivi vreodata, speranta de a trai mai bine?

    Din dragostea nascuta in zbucium si ardori,
    Eu imi cladesc sonetul in piscuri,asa ca o cetate
    Pe-ascuns, din taine sentimente, ca un copil din flori
    Pe tine print,eu te-oi pastra in suflet, chiar si-o eternitate.




   

sâmbătă, 11 decembrie 2010

De sarbatori

      Acum in prag de sarbatori
      S-aveti in casa multi colindatori.
      Casa curata sa v-o primeneasca
      Cu o colinda pura, romaneasca.

      Asa cum eu pe vremuri o stiam
      Si pe la casele romanilor, o colindam.
      Pe vremea aceea ma-nchinam mereu
      Si-l veneram adesea pe Bunul Dumnezeu.

      Rugaciunea era cheia  mea de aur,
      Si-acum mi s-amlinit un vis ,din vechiul meu tezaur.
      Domul de sus, mi-a ascultat rugaciunea mea
      Eu niciodata-n viata, n-am voie al uita!
     
     

vineri, 10 decembrie 2010

Nu voi accepta ravasul tau

    Ti-am recitit ravasul, dar nu-i ravasul tau,
    Martor imi e nepoata si bunul Dumnezeu.
    Nu sunt cuvinte care, tu m-ai ura pe mine
    Vei arde tot trecutul cu spaime si rusine?

    Crezi tu ca poti cu vorbe, sa-nseli un suflet bun
    Nu stiu de ce, un inger mi te-a trimis in drum?
    Stiu ca promisiunea cea fost atunci facuta
    De tine, de mine......acuma e pierduta.

    Imi fac din orice cuget o patima adanca
    Te vei intoarce iar din valuri...esti tarmul meu de stanca.
    Si-n spatiul durerii mele te caut ne-ncetat
    Nu vreau sa pleci din viata, asa cum ai intrat!
   
   
   




   

Vine Mos Craciun

    Vine, Mos Craciun
    Vine, Mosul drag
    Sa-l primim frumos
    Ca ne bate-n prag.
  
    Saniuta-i zboara
    Peste munti si vai
    Zboara, zboara, zboara
    Numai in zvon de zurgalai.

    Vine,Mos Craciun
    Mult l-am asteptat
    Mos Craciun cel drag
    Bun si minunat.

    Brad de sarbatoare
    Noi i-am pregatit
    Mos Craciun cel drag
    Bine ai venit!