Cum sa dam timpul inapoi?

Omul e in stare de har si este asezat mai presus de legea dreptului la viata.Intr-o zi vom pleca cu totii dar nu stim clipa..pana atunci sa invatam cum putem da timpul inapoi...si sa ne mai bucuram putin de ceea ce ne-a harazit D-zeu, iubirea de tot ce este frumos. De ce astazi este o durere profunda in inima mea? Am uitat de porunca celui de sus? si iubesc mai mult un om care mi-a ispirat putina incredere, bunatate, loialitate...oare de ce uitam de porunca lui? Stiam prea bine ca iubirea pamanteana este doar durere, chin, suferinta..chiar daca tot ce este omenesc emotioneaza, tulbura, sensibilizeaza intreg organismul si crezi la un moment dat ca zbori. Aripa franta nu se va mai repara niciodata...indiferent cati medici vor sari in ajutor, ca s-o vindece. Noi suntem impreuna responsabili pentru toate, indiferent de ceea ce zice lumea. Omul iubitor se simte responsabil pentru cealalt om, se goleste pe sine, da, ofera si se ofera, dar ramane viu fara sa se epuizeze de tot. Am invatat ca omul care se invarte in jurul sau fara sa ofere si celorlalti din bunatatea sa, este un om pe jumatate mort. Daca tu il accepti cu bune si rele acel om intr-o zi te va vizita cu siguranta, caci nu e om sa nu greseasca..numai sa existe potrivire..altfel se naruieste totul.
Ma rugam de multi ani in sir asa:"Vino ,tu ,om singur..la mine ca sa te pot vindeca de singuratate..dar m-am pacalit amarnic. Oare se va milostivi D-zeu de mine, imi ziceam asa? Si uite ca intr-o zi s-a intamplat aceasta minune ...dar m-a atentionat ca fac o mare greeala. Am intrebat de ce? Si el asa mi-a raspuns..ai sa te convingi intr-o zi ca acel om nu se poate iubi decat pe el singur sau nici pe el uneori. Nu prea am ascultat de sfatul sau, si uite ca s-a adeverit acum ,fiindca sufar foarte mult. Si nu am dorit decat sa-l vad mereu fericit pe acel om necunoscut. Timpul poate imi va vindeca iar rana din sufletul meu ravasit si voi privi iar spre cerul senin cu ochii senini...acum ei lacrimeaza iar, iar,iar,..si ma intreb cand va fi acea zi??

Cum poate fi incadrata dragostea,morala sau imorala?

In ultima vreme, viata de cuplu inregistreaza un fenomen neobisnuit:preferinta barbatilor tineri pentru femei mai in varsta ca ei si invers.
Ceea ce parea sa fie doar o moda excentrica care a devenit o "tendinta".Conform unor statistici occidentale, peste 29 la suta dintre barbati isi doresc o astfel de relatie...indiferent cat va tine? Varsta sa fie de minim 10 sau 15 ani..
Alchimia iubirii, a pasiunii, nu poate fi deslusita nici de cei mai mari psihologi stiintific.
Femeia si barbatul, cei doi poli ai unei relatii intime, amoroase, se atrag in jocul iubirii, aparent intamplator...pe calculator sau pe strada, sau?? Oare intalnirea neasteptata a celor doi, atractia irezistibila dintre ei pot fi explicate? Eu cred ca nu...Ce putem face oare noi? Sa incercam sa "deslusim vraja", raportandu-ne la ceea ce am simtit si sa intelegem fiecare din iubire, la ceea ce am simtit atunci cand ne-am indragostit? Fireste, ca la o prima perceptie, diferenta de varsta socheaza..cand vezi ca o doamna mai in varsta merge la bratul unui domn mai tanar si putin mai dragut ca ea...Ce este, ce poate fi? Sa fie vorba de dragoste adevarata?"NU"chiar un "NU"...zic eu. Noi suntem prizonierii unor norme si steriotipuri culturale, dar varsta iubirii nu reprezinta "o norma", "o cantitate"de sentimente..adunate in timp. Ea apare si dispare imediat daca cei doi nu se potrivesc..echilibrul in potrivire este cel mai important intr-o relatie de durata...si nu cantitatea sentimentelor dclansate intr-o fractiune de secunda?
De cele mai multe ori, auzim spunandu-se ca iubirea nu are varsta, si iti poti gasi sufletul pereche si la 60 de ani... de ce nu putem dicta nimic inimii?
Exista doua judecati: Prima judecata ar fi ca sta cu ea din interes, are bani, este un imatur, un copil ce-si cata o mama perduta...Oare sa fie adevarat? Am putea face un prim efort ca sa emitem si cea de a doua judecata:este un barbat tanar, matur pentru varsta lui, care si-a gasit implinirea sufleteasca alaturi de o femeie mai in varsta, ce-i poate oferi iubire si mai multa intelegere decat o adolescenta.
Iubitii mai tineri sunt mai buni pentru sanatate? Poate ca da poate ca nu, spun eu.
Dar specialistii spun ca da asta este purul adevar...deci? A fost publicat un studiu care conduce la aceasta concluzie ,studiu publicat in 2003, de profesorul Arthur Forrest de la Universitatea Wisconsin. Explicatia acestuia este urmatoarea:"Femeile raman active fizic, au o alimentatie si un regim de viata mai sanatoase." Suna incurajator...dar si te poti frige bine uneori? Acesta se poate duce cand vrea muschiul lui la alta mult mai tanara ? Parerea mea este ca intodeauna e bine sa fie o varsta amiabila intre cei doi indragostiti.

Iunie, anotimpul cireselor

In calendarul popular romanesc, luna IUNIE, se mai numeste si CIRESAR, luna cireseor coapte, a livezilor incarcate cu rodul lor purpuriu. De fapt, aceasta este chiar imaginea verii, in prima luna a ei: luminoasa, stralucitoare, cu natura ajunsa la apogeu. Luna padurilor frematand de putere, luna trandafirilor si a erburilor de leac, luna graului gata sa dea in parg, anotimpul primelor fructe, al animalelor si pasarilor cu vizuinele si cuiburile pline de pui golasi.
Luna SOARELUI biruitor, cu putin inainte de a trece prin solstitiul de vara, cand ziua incepe sa scada si noaptea sa creasca si umbrele toamnei sa se astearna, nedorite, peste pamant.
Pentru tarani, luna IUNIE inseamna pregatirea febrila a secerisului si cositului, culesul plantelor medicinale, care upa 24 iunie isi pierd din puteri. Pentru oraseni, incepe anotimpul vacantei, al carui fosnet se strecoara deja pe asfalt. Miroase a mare, a munte, a padure, a bucurie si-a dor de fugit de-acasa. Inconjurat de atata iradiere solara, de atata freamat si miresme revarsate peste pamant, sufletul omului explodeaza, si el, lasandu-si sentimentele sa izbucneasca in voie. Vorbele de dragoste se desprind mai usor de pe buze, imbratisarile sunt mai ferbinti, visele sunt mai indraznete ca niciodata, iar bucuria implinirii lor umple lumea de straluciri. Poate ca, vazut de pe o alta planeta, pamantul nunteste el insusi ca si vara, mort de fericire si de dragoste.

Un om la portile verii

Nu stiu ce sa spun despre ceea ce se intampla cu mine....dar, daca e adevarat ce se spune, despre primavara, ca e copilaria naturii, atunci e sigur ca IUNIE inseamna intrarea in adolescenta. Iarba, florile, pomii, incep sa creasca mai repede, sa se implineasca, sa capete contur si intensitate, sa tresara, pregatindu-se pentru marile iubiri si impliniri ale vietii.
Sa faceti un exercitiu de imaginatie in fiecare zi si inchipuiti-va copacii pe care-i vedeti in padure, ca pe niste adolescenti filiformi si timizi, plini de dorinte confuze, nesiguri pe ei, dar ametiti de presimtirea bucuriilor ce vor veni. Imaginati-va si florile, ca pe niste domnisoare carora incep sa li se lungeasca picioarele, sa li se rotunjeasca sanii si gropitele din obraji, in asteptarea fluturasilor, care in vraja unei clipite le fura inocenta. Ba mai mult, le vrajeste asa de tare, incat nici soarele nu mai are ce le face? In toate se observa cu ochiul liber o stare plina de emotie, de farmec angelic. Intreaga VARA va fi frumoaa, plina de grane coapte, fructe si legume din belsug, asa cum este si o femeie cu multi prunci. Aceasta luna IUNIE, poarta multa taina si surprize de neuitat. Este mult miracol in jur. Ceva care creste in interior poate ca maine va ajunge la apogeu. Poteca e mai plina de aventura decat capatul drumului la care vrem sa ajungem intr-o zi. Nici viata noastra nu este altfel. Speranta e de o mie de ori mai ametitoare decat certitudinea, sarutul cu mult mai tulburator, decat dragostea implinita, visele cu mult mai datatoare de fericire decat realitatea.
Acesta este mesajul lunii IUNIE, pe care ni-l pune intr-o strachina cu cirese coapte. Sa credem ca fericirea nu va ramane doar in drumul care duce spre izbanzi, victorii, ci mai ales spre drumumul care duce spre ele, in fiecare pas marunt al vietii, luminat de speranta implinirii.
Intalnirea cu natura sa fie ceva sfant in fiecare zi pentru noi oamenii. Arborele lunii este fagul, iar animalul este veverita.

Dieta ideala , pentru fiecare varsta

Specialistii nutritionisti de la Universitatea Norwich au descoperit ca la fiecare varsta exista alimente diferite care duc la slabit si intaresc concomitent sanatatea si imunitatea.
Intre 20 si 30 de ani: trebuie sa se consume cantitati mari de legume verzi si salate verzi(broccoli, rucola ). Ele contin mult acid folic, care previne cu succes bolile de circulatie si inima. In plus, specialistii recomanda consumul regulat de sos de rosii, alaturi de carne si peste. Colorantii rosii din legume si fructe scad riscul cancerului de san si prostata.
Intre 30-40 de ani: e nevoie ca intre mese sa se manance migdale neprajite. Ele contin substante importante pentru sistemul imunitar si scad niveulul colesterolului.
Intre 40-50 de ani: trebuie favorizate alimentele bogate in calciu, pentru
prevenirea osteoporozei. Cei mai buni furnizori sunt produsele lactate sarace in grasimi, legumele verzi, salata si ierburi aromate. In plus: grasimile protectoare pentru inima, continute in nuci, seminte, peste oceanic, ulei presat la rece de masline, rapita, dovleac.
Dupa 55 de ani: se recomada spanacul,un excelent protector al ochilor.
Cancerul poate fi prevenit prin consumul mare de mere, ceapa si usturoi.
Alimentele recomandate asigura si o greutate normala, pe timp nelimitat.

Suflet plin cu roua

Ieri mi-a cazut pe suflet roua,
Dintr-un ochi de luna noua.
Astazi s-a cuibarit la mine-n suflet,
Un om strain la vorba si la umblet,

A mai cazut si putina miere,
Din inima lui plina cu fere...
Dar pentru un vis tarziu in viata,
Prea repede s-a transformat in ceata.

Au mai cazut pe suflet ganduri multe,
Cine mai are putere, ca sa le asculte?
Toate vor ramane randuite intr-o carte,
Omul bun mi-a plecat astazi departe...

Vise multe spulberate, sperata, ganduri
Veti mai citi, maine poate printre randuri.
Toate cate m-au durut pe mine
Pe-aici pe blog, pentru voi, vor ramane.

Cine este responsabil pentru toate?

Cand incepi sa vezi totul cum doare..cine este de vina oare? Urmaream cu interes o emisiune de stiri si unul din subiecte era despre scrierea prescurtata pe care o folosesc adolescentii in e-mailuri sau in SMS-uri. S-a pus intrebarea daca e ingrijorator faptul ca unii dintre ei nu mai stiu sa scrie corect anumite cuvinte in limba romana?
La fel de dureros este si faptul ca si mamele folosesc acelasi limbaj cu al lor. Acest lucru este cumplit de dureros..si lipsit de responsabilitate.Stiu ca ne catagalogheaza pe noi cele cu conceptii invechite, ca suntem inapoiate, si ca mai bine ar fi sa folosim toti acelasi limbaj..doar prin semne.
Adolescentii din ziua de astazi, nu toti, dar majoritatea, duc cultura si invatamatul undeva la limita cea mai de jos a alfabetizarii. Vom fi peste ceva timp, nu foarte mult probabil , o natie de analfabeti.
Si-am sa va destainui o poveste despre un taran din Campia Transilvaniei. A intrebat intr-o zi pe cineva ce trecea prin zona, ce este fiul sau? Om de vaza, raspunse omul de la oras...iar el raspunse ca al lui este vacar. Adica cum om de vaza, intreba iar taranul? Adica este milionar, miliardar?
- Nu.
- Si-atunci? Cum a reusit sa faca miliardele?
Raspunsul nu a reusit sa-l mai primeasca, deoarece oraseanul, s-a facut nevazut...deci? Bogatia taranului era infinit mai mare si mai curata, decat a oraseanului.
-Asa i-as spune si eu, daca l-as intalni..munca cinstita nu poate fi o rusine pentru nimeni..,dar mai ales pentru el ce avea o cireada de vaci in subordine.
Mai mare peste cirezile albe, era vacarul, fiul taranului, care tragea dintr-o tigara, cu biciusca pe umar acolo, deasupra pamantului ce-l stapanea din strabuni. Bogatia lui era infinita....