Sa crezi intodeauna in ceea ce spui

Fara indoiala ca da. Sunt povesti adevarate si povesti gogonate. Unii cred in ele, altii le citesc doar din plictiseala. Amorul meu propriu ranit imi cerea o satisfactie cat mai neintarziata. Intr-o imprejurare ca aceasta, firea mea sincera ma impingea sa spun totul, dar am sa las o mica rezerva pentru cei curiosi totusi din fire. Viata mea a fost si este o izbanda in fiecare minut..poate in ochii altora nu mai are nici un pret, dar in proprii mei ochi da.
In definitiv, oare ce greutati am avut de invins?, ce obstacole, de inlaturat? Niciuna, niciunul....in ce consta meritul meu personal? Un chip frumos?(o simpla intamplare)Educatie, maniere alese?(inveti din carti, scoala, mediul, familie)Dragoste?(Hm!...Mda!, sa zicem, un pic.)Am fost si sunt un om cu bune si rele. Adevarul este ca niciodata nu am cucerit eu pe cineva, ci invers. Asa mi se parea normal, sa mi se intample...mai tarziu sa nu aiba ce-mi reprosa mie. Nu intram niciodata in vorba inainte de a observa un gest, o privire, un zambet, oferite din suflet de catre celalalt. Ma lasam intodeauna greu de cucerit. Totul era o lupta.., iar victoria mea avea apoi o tristete cu care ma impacam. Unde erau cetatile dispuse sa se apere chiar si dupa ce incetau de a mai rezista?
Am crezut multi ani la rand ca sunt o reduta de necucerit..dar uite ca acum am capitulat de buna voie. In asemenea conditii am preferat infrangerea. Framantata mereu de anii tineretii ce au trecut razand prin fata mea, fara sa ma pot bucura din plin, am scrasinit cu pumnii stransi, rascolita de acele amintiri triste si mi-am zis, va fi cu voia mea totul. Orice mi s-ar intampla voi merge pana la capat!
De fapt ce este dragostea? In definitiv ce poate fi? Dragostea este o taina pe care o ascund doar cei doi indragostiti si o poarta in umbra, de frica luminii. Apoi dupa ce taina se da pe fata, dragostea incepe sa paleasca, se vestesjeste ca si-o floare, isi pierde din fragezime, iar vraja cu care a inceput totul devine ceva obisnuit, ca orice lucru dupa ce se invecheste. Tu ca om normal, daca vrei sa pastrezi acea vraja permanent in sufletul tau, ce trebuie sa faci? Sa arunci haina sau sa o speli de murdarie si s-o calci usor, ca s-o poti imbraca si-a doua zi? In tot ce face omul trebuie sa existe un mic secret si numai impreuna trebuie pazit cu mare grija. Intr-o zi secretul va fi dezvaluit intregii omeniri si personajele din acea poveste vor trai fericite pana la adanci batraneti.
La urma urmei cine-i vinovat ca mi-ai iesit in cale si mi-ai tulburat sufletul? Cred eu ca o putere neinteleasa, pe care noi nu o vedem, ci doar o simtim cum pluteste deasupra capetelor noastre, ne reglementeaza viata dincolo de vointa noastra constienta. Acolo sus este si va fi intodeauna Dumnezeu. Sa credem in minunile lui!

INVITATIA LA VALS

Poate ai aflat ca asta mi-am dorit mult. Inainte de a pleca in necunoscut chiar imi doresc acest lucru. De aceea am ales calea scrisului, mult mai buna, cand poti spune tot ce te doare, fara sa te intrerupa nimeni.
Trebuie sa-ti marturisesc din capul locului ca imi recunosc greseala care a facut sa ni se desparta drumurile pentru totdeauna. Dar nu vinovata pentru ca eu te-am inselat, asa cum tu ai crezut poate mereu, ci doar pentru nebunescul gand de a te insela.
Nu am sa incerc sa ma dezvinovatesc. La ce bun? In fata vesniciei, omul leapada masca minciunii si ipocriziei si simte nevoia unei purificari desavarsite, pe care nu ti-o da decat spovedania sincera, deznadajnuita. E ceea ce se intampla cu mine acum. In fata unei lumi necunoscute nu poti pleca cu ganduri necurate. Inca odata marturisesc sincer ca te-am iubit. Ma simteam acum mai buna cu mine insami, si chiar uneori geloasa pe propria-mi persoana.
Destinul a vrut sa-mi dea o lectie aspra: m-a ales tocmai pe mine ca sa confirm realitatea unei povesti, s-o depasesc chiar.
Iubirea e nesatioasa, de un egoism salbatic, vrea sa-i sacrifici tot, fara a-i cere nimic in schmb, multumindu-te doar cu ceea ce-ti ofera. Eu am ravnit totul, pentru ca ti-am daruit totul. Oricum, ceva mai bun decat mine nu puteam sa-ti dau. Dar ce expierenta aveam eu? De unde sa stiu ca iubirea dintre doua fiinte niciodata nu este egala? Balanta atarna cand intr-o parte cand in alta...bine ar fi sa atarne in mod egal. Barbatul niciodata nu se daruieste cu patima ca si-o femeie..pastreaza intodeauna o mica rezerva...dar de ce te judec eu luindu-ma pe mine unitate de masura? Noi femeile cand ne daruim prima oara unui barbat nu avem nici un fel de rezerva..iubim si gata. A doua oara incercam sa ne luam si noi o mica rezerva...ceea ce ne va face mult mai stapane pe propriile noastre sentimente. Ce bine ar fi macar partial sa putem pastra un echilibru.
E greu, aproape imposibil sa-ti insir evenimentele care au concurat la rostogolul meu in neant. Toate femeile ne lasam duse de-o sensibilitate care nu cunoaste masura.
Ei bine, mandria mea, crunt strivita cu calcaiul lui, m-a impins poate sa ma razbun. Rana din piept nu se vindeca asa de usor , decat printr-o blestemata razbunare. Nu puteam accepta umilinta la care eram supusa mereu. Cred ca si vitrega soarta a uneltit ca sa se intample asa. La ce sa ma mai intrebi, ce-a fost intre noi cand tu stiai dinainte raspunsul acestei intrebari? Trecut prin aceleasi probleme..raspunsul meu ar fi fost unul de prisos..

O picatura de cultura

O lectura in fiacare zi de maximum 2-3 ore, te face mult mai fericit si mai inteligent. O lectura nu este obligatorie, nu trebuie impusa cuiva cu forta, dar cel care doreste sa inteleaga acest lucru, inseamna o picatura de cultura acumulata in timp.
Interesant sa afli cum evolueza un scriitor. Pentru mine ca individ , cheia de a lectura ceva, nu inseamna o povara. Scriitorul aglomereaza mai multe cazuri, mai multe enigme morale sau psihologice, pe care le analizeaza, carora le descopera necunoscutele pentru a le gasi intr-un final rezolvarea. Intreaga scriere este gandita ca o demonstratie pentru toti tinerii care isi risipesc, intr-un fel sau altul, tineretea fara s-o stie cum?
Te intereseaza o scena care s-a petrecut in anul 2011, intr-o zi senina, pe varful unui munte?(...)Chemarea catre cineva drag, m-a dus catre acele locuri minunate. Poate o sa aflati totul, dintr-o carte ce va aparea in viitor.
"Stai linistita pana ai sa simti un vant care sufla asupra ta: atunci sa ridici fruntea si sa zici: oare intereseaza realitatea fenomenelor pe cineva, oare stimuleaza spiritul?"
Intr-o zi o sa gasesc solutia si scopul dorit va fi atins. Socurile la care suntem supusi din pricina pierderii sanatatii si echilibrului sufletesc, supuse unei continue agresiuni a mediului, fara sa contientizam macar ce ni se intampla,nu sunt ele oare cauza unor mari tulburari in comportamentul omului de azi?
De fapt, descoperirea subiectului unei carti nu poate fi decat realitatea vietii izvorata din sufletele personajelor. Adevarata solutie va aparea odata cu gasirea a aceea ce prozatorul va numi "tema povestitorului", adica a unei teme morale consubstantiala scrierii si care sa secondeze discursul fiecarui personaj in parte.

TUBEROZELE

Denumirea stiintifica:Zantedeschia aethiopiea
Familia:Araceae
Denumirea latina:polianthes
Denumirea uzuala:tuberoza sau chiparoase

Planta vivacee, erbacee, a carei tulpina subterana este un rizom bulbiform de forma alungita, carnos..originara din MEXIC.
Tulpina este simpla, rotunda, dreapta, plina si poate sa ajunga la 1m inaltime.
Frunzle sunt ascutite, lungi, lipsite de peri.
Florile sunt mari, de culoare alba, simple sau duble, foarte frumos mirositoare de forma unei palnii.
Infloresc din iulie pana in noiembrie.
Tuberozele se imultesc prin bulbi de inlocuire, se scot toamna si se planteaza primavara.
Nu suporta pamantul alcalin, ci solurile grase si usor permeabile.
Se pot cultiva si ca plante de ghiveci, tinute in apartament, dar cu conditia sa fie bine ingrijite.
Mirosul florilor este persistent si de invidiat. Din aceste flori se fabrica un parfum irezistibil ce a fost inclus in parfumuri celebre, dintre care"Poison"(Cristian Dior)si"Chole"(Karl Logerfeld).
Istoria povesteste ca o doamna de la Curtea Frantei, Ducesa de Lavalliere, pentru a o convinge pe regina ca nu este insarcinata cu regele, si-a umplut vazele din camera sa cu tuberoze, stiut fiind faptul ca mirosul acestora indispune femeile gravide.Mai sunt si alte povesti ce se spun despre aceste flori adorabile dar va las pe d-tra sa le aflati , sa le descoperiti. Aceste flori, desi la prima vedere nu par asa atragatoare ca altele, detin un mic secret al lor. Cumparati, cumparati aceste flori acum in aceasta perioada a anului. Pacat ca nu tin asa mult!

RUGAMINTE

Nu lepada ceea ce tu mi-ai dat
Si nu ma fa sa fiu ingandurata
Plecarea mea, si-a ta, si-a lor
Este o lacrima amara si de dor.

Intinde dreapta ta spre mine
Si umplema de harul mare din tine.
Ma uit si ma-ntorc cantand in carne..
Mai presus de fire, nimic n-o sa ma-ntoarne.

Am scris si lacrima si soare, care..
M-a trimis iar in bratele tale..
Si prin rugaciune imi va fi la greu
Iubirea ce mult mi-am dorit-o eu.

Si suferinta este scrisa in legile-omenesti

Cine ma vede si ma cunoaste..ar spune ca eu nu am nici un fel de suferinta. Asa sa fie oare? De cele mai multe ori, omul nu este cel ce pare a fi la prima vedere. Stau si ma intreb de ce suferinta si dragostea imbraca mai multe forme?
Pentru acestea exista si un program de autoaparare. Stim cu totii ca nu putem trai o vesnicie...dar ca putem numai daca vrem noi sa traim putin mai bine!
Bucurate in fiecare zi de ceea ce Dumnezeu iti da, indiferent de situatie! Trece cu vederea toata rautatea oamenilor inconstienti de raul cel vor altora si care involuntar se va intoarce intr-o buna zi tot impotriva lor.
De ce sa te astepti ca cineva sa-ti ofere surprize frumoase..tu nu ti le poti oferi singura? Am stat si am judecat totul la rece..acum sunt convinsa ca majoritatea barbatilor nu-ti pot aduce decat mai multa sufernta. Ce am avut si ce am pierdut?
Nu sunt construiti sa creeze bunastare, armonie, fericire intr-un cuplu, de ce sa-i mai jelesti?
Lacrimi, lacrimi de iubire..pentru cine? Acum am sa va povestesc despre lacrima din paradis...oare a fost pentru mine doar un vis?
Ce aduce aceasta floare Lacramioara? Infloreste in luna aprilie, luna in care m-am nascut si eu la lumina unei lumanari, deoarece nu era curent electric pe vremea aceea in satul unde m-am nascut.
Autorii antici greci si romani nu mentioneaza ca aceasta floare sa fi adus fericire oamenilor. Cum a aparut ea? A aparut in Evul Mediu, intr-o legenda potrivit careia Balder, zeul luminii din mitologia germana, a poruncit ca micuta planta inmiresmata sa rasara din mormantul unui tanar erou, cazut in lupta cu romanii-spre consolarea nefericitei lui mirese.
In tratatele de botanica din sec.XVI, planta este numita "lilium convallium"(crinul vailor). In iconografia crestina, planta se intalneste asociata cu Cristos, fie in reprezentarile pruncului in iesle, fie in imaginile Fecioarei cu micul Isus in brate.
Aduce bucurie sau lacrimi daca tot se numeste lacramioara?
Cei dintai clopotei albi si parfumati aduceau bucurie pretutindeni. La Paris, 1 Mai era ziua lacramioarei, ziua cand toata lumea purta un fir de lacramioara la piept, ca sa aiba apoi noroc un an intreg.
Pana in deceniul al saselea din secolul trecut, a existat acolo obiceiul ca toate vitrinele orasului sa fie impodobite cu flori de lacramioara la piept, ca sa aiba apoi noroc un an intreg. Pana in deceniul al saseea din secolul trecut, a existat acolo obiceiul ca toate vitrinele orasului sa fie impodobite cu flori de lacramioara.
Si pretuiau aceasta planta ca fiind aducatoare de fericire. Ei o culegeau de la Inaltarea Domnului, dis-de -dimineata, inainte sa rasara soarele. Vedeau in ea un sol al luminii si al caldurii. In schimb, era de rau augur sa gasesti lacramioare in aprilie, mai ales inainte de sarbatoarea Sfantului Gheorghe(23 aprilie). Iar daca florile aparute atat de timpuriu mai erau si dungate cu rosu in interior, nu te puteai astepta la nimic bun. Locuitorii din Franconia(sudul Germaniei)credeau ca lacramioarele varstate prevesteau o recolta cu multa munca, insa cu putin folos.
Chiar si in vara tarzie a anului 1914, cand a izbucnit primul razboi mondial, ei si-au amintit ca la inceputul lui aprilie dadusera peste o sumdenie de flori alb-rosii. Dimpotriva, se spunea ca acela caruia i se arata, intr-o noapte de mai, luminata de luna, o femeie nepamantean de frumoasa, invesmantata in alb si impodobita cu flori de lacramioara, va avea parte de un eveniment fericit.
Este o floare pentru sanatate si frumusete. Multa vreme, florile de lacramioara au fost considerate un ingredient cosmetic eficace, in special daca fusesera culese inainte de rasaritul soarelui. Femeile isi freaca fata cu ele, in speranta ca astfel de flori vor preveni inmultirea pistruilor peste vara. Poetul german LUDWIG UHLAND, scria de pilda: "Cu a lacramioarei roua/Fetele isi spala fata,/Buclele-m-partite-n doua." In medicina populara, planta a fost intrebuintata ca remediu impotriva apoplexiei. Florile adunate la revarsatul zorilor, cu picaturile grele de roua inca stralucind pe ele, erau apoi fierte-n vin. Se credea ca parfumul lor ar fi un bun mijloc de combatere a durerilor de cap si ametelilor.
Uscate si transformate in pulbere, florile de lacramioara gadila puternic narile, provocand stranuturi. De aceea, ele erau amestecate uneori in tutunul de prizat, de exemplu in "Schneeberger", o marca faimoasa de tutun.
Ca fiecare floare din gradina Domnului ce-si are rostul ei pe pamant tot asa si omul cu bucuriile si suferintele lui traieste fara ca cineva din preajma sa-l poata ajuta cu ceva . Suferinta ta este doar a ta omule! Ridica capul sus cand un necaz te copleseste..viata e una pe pamant si nu stii cand se sfarseste....??

Secretele sarutului oferit din suflet

Este un gest necugetat, sau unul care ne apropie si in care punem toata iubirea si increderea in cel de langa noi? Dar de ce este oare atat de special?
Antropologii americani au o teorie in care ei cred cu adevarat. Noi romanii suntem putin mai sceptici in toate. Se spune ca in epoca preistorica, mamele isi hraneau copiii cu ajutorul gurii, de aceea micutii percepeau presarea buzelor ca pe o manifestare a dragostei. Tot din punctul de vedere al specialistilor, sarutul este un gest care se invata de la cei ce te-au nascut si te-au iubit intodeauna, iar in timp inveti cum sa-l perfectionezi sau sa-l arunci la cos. Care sunt secretele primului sarut oferit din suflet?
1. Te mentine frumoasa si sanatoasa. Un sarut are darul de a pune in miscare aproape 34 de muschi ai fetei, ceea ce-ti face pielea mult mai frumoasa si intarzie formarea ridurilor(mi-am dorit sa fiu sarutata macar de 10 ori pe zi, dar??)Iti imbunatateste circulatia sangvina prin dilatarea vaselor si te ajuta sa previi aparitia cariilor...acolo unde mai este dantura intreaga. Mai mult, iti mentine creerul in forma, ca si atunci cand esti indragostit, pentru ca oxigeneaza toate celulele si activeaza jumatate din neuroni.
2. Te face sa slabesti-nu mai ai nevoie de mancare asa de des. Cine ar fi zis ca un sarut de un minut arde circa 30 de calorii? Chiar si un sarut scurt te scapa de doua-trei calorii. Oamenii de stiinta pun acest lucru pe seama faptului ca prin sarut sunt pusi la lucru toti muschii fetei.
3. Iti intareste imunitatea. Prin sarut, sunt schimbate intre parteneri nu mai putin de 250 de tipuri de bactrii prin intermediul salivei, dar si proteine, saruri minerale. Toate acestea provoaca organismul sa produca anticorpi, protejandu-te astfel de multiple afectiuni.
4. Te ajuta sa traiesti mai mult. Studii recente au aratat ca barbatii care-si saruta sotiile inainte sa plece la serviciu traiesc cu cinci ani mai mult decat cei care n-o fac..din anumite motive.
5. Te doare capul? Un simplu sarut iti ia durera. Un sarut poate fi de zece ori mai eficient decat antinevragilcul. De ce? Oxitocina si endorfinele, eliberate la nivelul creerului, actioneaza ca niste analgezice naturale, alinand astfel orice fel de durere.
SA VA FIE LA TOTI INDRAGOSTITII DE BINE SI NU VA PREFACETI CAND IUBITI CU ADEVARAT!!!