Placerea este o clipa trecatoare sau durabila

Daca partenerul arde de dorinta de a -ti vorbi, de a te vedea, de a te ajuta...atunci placerea este una de durata. Dar niciodata nu se stie? Atentie, deci sa nu fie cumva doar un foc de paie. Daca din toate acestea enumerate,nu functioneaza nimic bine nu intrati in panica...
Am sa va dau cateva retete bune pentru dezamorsarea bombei.
1.Inainte de a va culca langa un partener, faceti o baie.Dar nu orice fel de baie?
Amestecati lavanda,rosmarin, petale de trandafir, telina salbatica, verbina, stanjenel(iris), cimbru de camp, menta, maghiran. Toate acestea le fierbeti , apoi le turnati in apa din cada. Proprietatile lor energetice amestecate va vor face sa va simtiti intr-o forma excelenta!
2.Un alt remediu pentru o baie afrodisiaca este urmatoarea: ulei de trandafir, busuioc, salvie, menta,ulei de gardenie.
Atentie! Aceste amestecuri de plante au virtuti importante si nu au efecte nefaste daca sunt folosite saptamanal.
O privire stralucitoare fata de partener, face mult intr-o relatie, iar placerea durabila nu poate fi perduta.

Opreste-te clipa!

Fundamentul stilului tau de viata care este? Ai tu un reper anume? Eu cred ca nu e usor dar nici prea greu. Cateodata mintea iti este poate prea obosita, important este sa-ti iei drept reper amanuntele: culoarea ochilor, mirosul, sinceritatea, sa-ti imaginezi bucuria lui, a ei, cum tremura pe fata ta. E bine sa uiti aventura si sa-ti ramana-n gand doar un suflet cald ce ti-a daruit toata iubirea. Tot asa sa procedam si cu toti cei dragi noua...copii, parinti, bunici, sa ne amintim de chipul lor ca de-o icoana pe perete. Sa uitam ce a fost urat si sa stergem cu buretelul ceea ce a fost dureros...altfel n-o sa mai putem rezista in Univers. Sa tinem minte doar clipa aceea fericita, sa ne-o oprim in suflet si s-o retraim cu intensitate. Gadeste-te ca in fata ta nu poate fi decat un om pe care trebuie sa-l iubesti si sa-l respecti. Nu te mai intereseaza in rest ce face el in particular...este treaba lui. Opreste ritualul despartirii banale, cu acest sentiment minunat.
Fiti prezenti alaturi de el doar cu sufletul rugandu-va sa-i mearga bine, sa fie fericit, sa poata depasi tot ce s-a abatut asupra lui. Capacitatea de a pune frana pe mersul prea repede al vietii consta in capacitatea noastra de a vedea si de a ne concentra pe ceea ce avem prin preajma si pe ceea ce a fost frumos.
Nu neglijati natura! Nu intoarceti privirea cand afara ploua, ninge, tuna, fulgera...ci traiti cu intensitate maxima momentul acesta daruit din cer.
Daca sunteti "prezent" doar pentru ea, el, observati bine cum acest mister nu poate disparea niciodata. Picatura de ploaie ce se prelinge de pe pervazul ferestrei, inaineaza nu se mai poate intoarce inapoi de unde a cazut...si va disparea. Oare viata noastra nu este tot o picatura de ploaie?, alunecand cateodata pe un parcurs nestiut?
Nu trebuie sa filozofam acum, totul, dar concentrarea pe amanuntele unor lucruri care ne inconjoara, prezenta noastra constienta fata de ele, este un exercitiu nu doar util, de temporizare a vietii, ci si un mod de a trai creator.
Oare ce fac poetii? Nu transfigureaza realitatea, pentru a-i afla intelesul? Pentru ei este felul cel mai fericit de a putea trai fericiti. Asa este si cu magia atingerilor. Avem nenumarate prilejuri sa ne atingem prin contact corporal, dar cel mai des ezitam acest lucru sensibil...oare de ce? Am fost lasati de izbeliste de la o varsta frageda sau am avut un esec in casnicie, ori ne-au absorbit prea mult munca, indatoririle familiale, neglijindu-le pe noi total.
Desi stim cat bine fac, noi devenim din ce in ce mai reci, fara sa constientizam ca de fapt este un sentiment de protectie , de caldura pentru organismul nostru.
Spun unii cercetatori ca, femeile care merg dupa cumparaturi... si daca tin mai mult timp un obiect in mana, analizandu-l cu mare atentie, in final il si cumpara.
Asa se intampla si cu barbatii care iubesc cu patima o femeie...pana la urma reusesc sa o cucereasca de tot. Intodeauna am simtit raceala sau caldura transmisa de o persoana, indiferent cat de departe este ea. Ce trebuie sa faci in aeasta situatie? Sa te retragi cu fruntea-n sus..si sa mergi mai departe.

Sageata lui Cupidon

Care sunt conditiile in care noi ne indragostim si de ce?
Toate impulsurile care ne aduc aici nu vin dinafara, ci doar din emotia primei intalniri. Inima care bate mai tare, respiratia agitata, starea erotica a intregului corp se transmite la fel ca si boala, celui din fata ta, spun psihologii..dar nu numai. Aceste emotii le-am trait pe propria-mi piele si nimic nu poate fi ceva inconfundabil cu altceva. Aceasta stare de euforie stim cu totii ca nu poate sa tina o vesnicie, daca o picatura va ramane in corpul tau, te face in fiecae zi un om fericit.
Ce teme ne apropie oare cel mai mult?
E de-a dreptul ciudat,cum poate sa dureze un timp mult mai indelungat, o iubire de la distanta. Nu cred ca aici se incadreaza doar potrivirile fizice, ci si angajamentele sociale comune. Cand ne simtim atrasi de cineva..nu mai conteaza distanta ci felul cum stim sa administram sentimentele iscate ca din senin, incercand din toate puterile sa tinem stacheta cat mai sus.
Ce ne-a atras in mod special?
"Fructul oprit"...dupa ce fructul este sacrificat, totul se distruge daca nimic nu a fost din inima. Vedem ce se intampla cu relatiile tinerilor de astazi? Nimic nu-i opreste, nici vantul nici ploaia, nici parintii insingurati. Cu cat opunerea lor este mai apriga, cu atat mai aprinsa este valvataia lor. Acest efect de tip "Romeo si Julieta" a fost descris si in urma cu sute de ani, de Shakeaspeare.

Ce-am fost, ce sunt?

Ce-am fost?, oare ce sunt,
pe acest pamant?
O frunza leganata, batuta
de vant?
O apa frumos curgatoare,
ce se varsa in mare?
O floare de tuberoza,
mirosind ca o mimoza?
O pala de vant,o lacrima,
mereu suspinand?
Lumina ce apare, dispare,
ca s-un soare?
Lumina ce se stinge prea usor,
de-al vietii dor?
Incet, obosita m-apropii de pat..
totul, va fi oare uitat?
Un chip de inger, ma va privi cu dor...
De-acolo din negrul decor..
Uitate vor fi toate...si intr-o zi
Eu trebuie sa mor!
Un gand nebunesc, stingher,
va gasi raspunsul la cer.

CANTA PASARILE

Canta pasarile, canta..
Lumea-ntreaga o incanta.
Canta pasarile-n cor,
De badita imi e dor.

Canta pasarile toate,
De se-aud in sapte sate.
Voi canta astazi cu ele
Ca sunt surorile mele.

Sa uit dorul de badita.
Pe unde-mi tuca gurita.
Sa uit focul cel aprins,
De badita meu nestins.

Sa uit tot ce-i suferinta,
Fiinca badea-l meu exista.
Si m-asteapta ca sa vin,
Dorul eu sa i-l alin.

CLUBUL CURIOSILOR

De mult timp mi-am dorit sa ma inscriu in acest club. Dar stiti de ce?
Am auzit de undeva, caci stirile circula repede, ca toti care intra aici, cica nu mai pot iesi niciodata...oare asa sa fie?
Toti participantii primesc diplome de merit, aplauze la scena deschisa si la sfarsit un sut in c...r. Sunt foarte curioasa cine frecventeaza acest club si daca imi convine, poate o sa ma inscriu si eu. Am tot incercat "n" variante si nu mi-a placut nimic...aici s-ar putea sa-mi placa pana la urma. Ma voi interesa mai intai cat ma costa..si daca intrarea este prea costisitoare, ma retrag...pe motive de sanatate.
Am fost o eleva buna la scoala, zic eu, dar nu stiu ce vor zice altii mai buni decat mine? Boc, Udrea+...,Vanghelie, si tot neamul sau.
Astazi l-am terminat de recitit pe M. Preda, Eliade, Cioranu...de maine voi vedea ?
Vasile Aecsandri, cu tot ce a scris atunci, pentru vremea de astazi, sigur nu-l voi uita...!
Astazi, am auzit de la un domn, plecat din tara tot din cauza guvernantilor, ca D-l Paunescu, nu ar fi fost poet(asa spun unii), ci un mafiot, un comunist...asa sa fie oare? Eu i-am confirmat domnului ca nu-i adevarat, si ca poezia "Ruga pentru parinti", va ramane numai in memoria celor care indragesc cu adevarat poezia.
Nu vreau sa ma laud ca la scoala eu am jucat numai rolul elevului bun..ci am fost de multe ori si in opozitie. Ceea ce cautam sa fac si acasa si la scoala era mana-n mana. Daca faceam vreo pozna mai mare nu-mi starneam nici un fel de remuscare, dupa cum nici stralucirea la invatatura nu ma umfla prea mult in pene, ca pe un curcan.
Diferenta era, ca la scoala aveam indatori stricte, precise, ce trebuiau respectate cu sfintenie de mine, fara vreo impunere din partea cuiva, iar acasa stiam de respect si bunul simt. Acum aceste reguli nu mai functioneaza chiar asa de bine. Stiti de ce? S-a deschis granita la prea multa libertate...si unii au crezut ca trebuie sa faca orice in tara aceasta de c...t. Atunci credeam ca-i pasa cuiva de conduita mea scolara, dar rau m-am pacalit. Sotul meu si-a dorit o nevasta cu functie(educatoare), doar ca sa creasca niste copii..indiferent de situatia financiara? Ce puteti spune? Nu a mai contat la un moment dat, nici linistea, nici comunicarea, nici alte indatoriri ce trebuia sa le aiba un tata model....doar eu trebuia sa fiu un model . Pacat ca nu am facut scoala de modeling!!Poate eram colega cu x,y,z...si aveam un alt trai. Astazi nu ma pot plange de nimic dar? Plang dupa anii ce i-am petrecut doar in suferinta si singuratate, doar din cauza lui. Ce merita acest om?
Am tras multe pana am ajuns astazi aici, voi ramane vesnic datoare unui singur om...si lui Dumnezeu. Voi lua intr-o zi sirul povestii mele cu talc.

SA-MI DAU ASTAZI CU GHIOCUL?

Vreau sa-mi dau astazi cu ghiocul,
Ca sa aflu unde-mi este pastrat norocul.
Dar degeaba poate-mi dau si ma asmut,
Daca noroc pe lume n-am avut....

N-am avut noroc si gata..
Viata-i scurta ca si ata.
Cand crezi tu ca e mai tare
Se ofileste si moare.

In ce , in cine oare sa mai crezi?
Mai poti odata , Doamne, ca sa ma botezi?
M-am rasfatat intr-un joc de culori,
Oare pe mormantu-mi vor fi semanate flori?

Va ramane-n urma mea mandra padure
Si drumul ars de pasii dusi departe...
Desi copacii, sunt doborati de crunta lor secure,
Iar gandurile mele ravasite, poate intr-o carte.