Hristos a inviat!!

Am fost plecata in Grecia,
O tara minunata-n toate,
Dar Pastele,nicicand nu-l voi uita...
Aici la noi e altfel si la oras si-n sate.

Sunt cu sufletu-mpacata,
Copiii eu i-am vazut,
Dar niciodata nu pot inlocui,
Aceasata tara minunata!

Suntem saraci, o stiu prea bine...
Dar inima mi-e plina, doar de bucurie,
Fericirea va fi doar aici langa tine,
Doar inimioara mea trista, azi o stie.

Sunt pasare cu suflet calator...
Astazi de tine imi este tare dor.
In lumea ta, totul ma infioara iara,
Vreau sa ma iubesti, asa ca prima oara.

Ce este dragostea?

Dragostea divina, sfanta,
E cand adanc te daruiesti
Celui ce in cer, exista
Si peste veacuri..aceeasi esti.

El in cer pe toti ne-asteapta,
Toti cu sufletul, curat
Noi sa mai urcam o treapta
Catre sufletul lui drag.

Dragostea divina, sfanta
De cel rau m-a aparat,
Cum sa spun ca nu exista,
Cand in suflet mi-a intrat.

Ca o fiinta urmarita,
Eu mereu lovita-eram
Isus m-a scapat de moarte,
Peste rani a pus balsam.

Dragostea, divina, sfanta,
Mi-ai iertat orice pacat,
Voi canta de fericire,
Toata viata, ne-ncetat.

Iubirea exista?

Cobor si ma ridic doar prin iubire,
Hai, vino , mai stai la mine fericire!
Un strop de dragoste de ai
Tu fericire nu poti pleca asa..., tu stai.

Ma-nchin in fiecare zi doar prin iubire,
Nu vreau sa fie, o vorba-n vant sau risipire?
De timp pierdut, de dor aprins,
Nu vreau sa cred ca maine ea s-a stins.

Purtam cu grija-n suflet dorul greu...
De tot ce-a fost frumos, n-avem pareri de rau...
Cu dragoste te-ai daruit cuvantului rascolitor,
Eu voi ramane, tu vei ramane mereu nemuritor.

Iubirea deci exista?O intrebare poate optimista,
Pentru cei ce inca se iubesc, traiesc si canta.
Coboara azi iubirea-mi toata intr-un vers
Ce-a izvorat din doua suflete stinghere-n Univers.

Dor de fericire...

Curg ganduri multe pe ape, pe vai adanci...
Tu omule s-o iei in brate,
si fugi cu ea pe stanci.
Sa nu vorbim de ea numai in soapte...,
Chemati dintr-un adanc de noapte...
Vorbesc astazi de fericire?
Da vorbesc...este astazi in mine
si intr-un strop de iubire,
Ce a venit cand viata-mi grea..
De tot ce e frumos ma-ndeparta....

Aprilie

La ce eu ,oare, sa mai sper?
Aprilie, o luna..ca toate celelalte de pe cer.
Si o sa-i fie teama..de tot trecutul meu?
Si-o sa regreti si tu trecutul tau?
De mult ma urmareste-un vis
Spre tine Doamne, mi-e raiul iar deschis?
Tu omule, ce-ai stat la pieptul meu
Vrei sa ma musti ca sarpele cel rau?
Oare sufletul nu ti-e deajuns...?
O raza de soare in suflet mi-a patruns.
In toate e o vreme amestecata..
Dar  persoana mea, nu mi-e  patata,
Am cautat un suflet la fel de iubitor,
Ah! Doamne, madularele iarasi ma dor.
Ma scol, mananc...scriu, ma plimb, mananc..
Vreau sa traiesc, putin mai bine, dar iarasi plang.

Repetitie pentru rai

An de an,  traim aceeasi minune dumnezeiasca. Reinvierea si betia florilor de primavara. Cineva le deschide poarta si ele dau navala in lume,  prin toate punctele cardinale. Sa le inveti numele lor,  ti-ar trebui zeci de ani,  iar sa le descrii culorile si mireasma,   ti-ar trebui o viata si parca tot nu te-ai satura....Cel mai bine este sa taci,  sa te bucuri si sa intelegi ca fiecare minune de pe pamant are rolul ei bine definit.  O minune de la Dumnezeu. Toate florile redau iubirea,  care ar trebui sa existe intre oameni.
Acestea sunt o parte din darurile vietii ,  pe care noi le primim zi de zi,  dar pe langa care trecem adesea,  ca niste orbi... si nu stim sa le pretuim.
Ce frumos ar fi sa le pretuim la timp,  cat ne mai sunt la indemana,  acum,  in primavara aceasta, inainte de a fi prea tarziu. Timpul zboara , ca si-o pasare calatoare, nu stim maine ce va mai fi cu noi, de aceea sa ne bucuram mult de tot ce ne e dat, fara a cere in schimb ceva.
Inainte ca boala , batranetea, tristerile, sa ne indeparteze de ele, facandu-ne, astfel, sa le intelegem pretul lor adevarat. E nevoie uneori doar sa intoarcem putin capul , pentru ca pe marginea strazii sau a unui drumeag prafuit sau dincolo de gardul unei gradini,  sa vedem cum florile lunii aprilie ne asteapta- nu doar sa le admiram doar frumusetea-, ci si sa le imbratisam, intovarasim bucuria ca impart, alaturi de noi,  lumina unei zile insorite de primavara. Deci in fiecare zi sa fie o repetitie pentru acest rai minunat.  In tot ce ne inconjoara e o farama de dragoste,  de iubire,  daruita de la cel de sus-Dumnezeu.

Cei mai iubiti dintre pamanteni

In anul acesta, cea de a doua luna a inceput cu un miracol crestin:Invierea, semnul acesta este semnul inoirii sufletesti si morale, dar si al biruintei supreme a iubirii lui Cristos pentru noi.
Toata viata lui Isus, a fost un dar de iubire prin fapte si cuvinte. Un drum dramatic, plin cu suferinte, urcand drumul spre Golgota, nu l-a determinat sa renunte.... ci s-a jertfit pentru noi, pamantenii. Ne-a dat la toti de inteles, o lectie de morala crestina, ca viata oricat ar fi de grea, trebuie s-o invingem pana la capat.
Ca sa fii cu adevarat fericit pana la capat, trebuie sa vrei si sa stii sa te daruiesti, sa te inconjori de fiinte iubite, de familie, de prieteni, de plante si animale.
Zilnic noi simtim cum ne fuge pamantul de sub picioare...dar cei mai utili se simt oamenii care stiu sa iubeasca cu adevarat.Iubirea este o necesitate permanenta ca si apa, aerul, hrana. Ce sens ar avea aceasta iubire sa fie doar pentru tine?
Isus Hristos a iubit intreaga omenire, deci sa il urmam si noi. S-a dovedit ca cei ce iubesc si stiu sa o pastreze, traiesc mult mai mult fata de ceilalti. Afectiunea, compasiunea, si prietenia actioneaza ca un veritabil regulator al tuturor emotiilor si starilor sufletesti.
In zilele noastre, asa de zbuciumate, asa de pline de ura si egoism, iubirea a devenit un mijloc de supravetuire. Dar ca sa te incarci cu iubire multa trebuie sa uiti tot ce a fost trist, murdar, in viata ta. Sa inveti apoi sa fii mai tolerant, sa comunici bland si senin cu cei ce te inconjoara, sa fii mult mai prezent in viata lor, si sa fii mult mai atenta la dorintele lor.
O afectiune bazata pe sentimente curate, pe respectul reciproc, este ca o binecuvantare de la cel de sus. Daca ne-am gandi mult mai des la acest adevar, atunci am afla ca toti oamenii suntem facuti din aceeasi plamada, ca purtam acelasi tipar divin. Si numai astfel lumea din jurul nostru ar putea deveni mult mai fierbinte si gesturile noastre de bunatate ar fi mult mai dese.
Miracolul cristic pe care l-am celebrat la inceput de aprilie se dovedeste
atotputernic; numai prin marea taina a lumii care este iubirea. Iubeste si asa poti fi, la randu-ti iubit.