luni, 6 decembrie 2010

Poveste fara de sfarsit

     Cand lumea povestilor e in pericol,este nevoie de un personaj nou,cu calitati deosebite"un erou" ce vine din neant ca sa salveze aceasta nebuloasa. "Povestea fara sfarsit" scrisa de  Michael Ende a  fost tradusa in 36 de limbi.Ma intreb oare de ce? Majoritatea oamenilor nu mai citesc astazi povesti...ci prefera un film pe internet sau la televizor. Este oare normal?Atunci cand citesti o carte nu se poate compara cu privitul doar, traiesti altfel rolul fiacarui personaj, intelegandu-i aspiratiile sau drama prin care el trece.Scopul de a citi povesti atat pentru tine cat si copiilor tai, nu poate fi un scop fara finalitate. Intodeauna ai ce invata si ce-i invata pe cei mai mici care inca nu cunosc tainele cititului.
    Sunt atatea carti bune pe care multa lume le ignora...poate din lipsa banilor, poate din plictiseala, poate, din "n"motive. Sfatul meu este sa nu neglijati cartea, deoarece este un bun sfatuitor al omului. Recent am citit cartea"Ingerul noptii"de Becca Fitzpatrik si m-a impresionat enorm de mult.Un inger cazut, un juramant sacru, o dragoste interzisa...ce mai poti spune?
    Am sa continui insa povestea mea fara de sfarsit....si am sa spun ca singurul fapt real din infatisarea mea este ca am reusit sa supravetuiesc.Cum?De ce?Pentru cine?, Pentru ce?Poate nici eu nu stiu inca. Incerc sa nu-mi amintesc chiar toate peripetiile prin care am trecut, deoarece nu vreau sa fiu urmarita de acele cosmaruri ale vietii mele. Fiecare clipa traita atunci poate fi o scena a vietii de maine..nimeni nu-ti poate garanta ca iti va fi mai bine, indiferent cate promisiuni  iti pot fi facute. Plinul fericirii ideale nu exista, iar nefericirea poate iarasi aparea, de dupa un colt. Toate aceste precizari pot fi oare "de prisos"?.....
    Un cuvant de care ma leaga o amintire dureroasa, si nu trebuie sa repet ca sunt destui oameni care inca nu cunosc rolul fiacarui cuvant exprimat in diferite imrejurari. Poate uneori mi-a fost interzis si chiar sa zambesc..ce mai pot spune despre aceasta persoana? E bine ca toate neajunsurile sa nu le expui in public, deoarece fiecare persoana are parerile impartite ca si un joc de puzzle.
    Intr-o zi acest personaj care a intrat in joc, poate va disparea din scena si din aceasta poveste fara de sfarsit si va ramane doar umbra unei femei cu dorintele ei neimplinite. Singuratatea poate fi o solutie de viata ca oricare alta...asa poate voi afla ca fericirea ideala e acolo unde nefericirea nu consuma, fiindca la un moment dat toate se contopesc.