luni, 14 martie 2011

Despre greutatile vietii de familie

Casatoria are mangaieri multe, dar este insotita si de multe tulburari si necazuri, uneori foarte adanci. Sa tineti minte lucrul acesta, ca atunci cand veti avea de infruntat ceva asemanator sa nu fiti luat pe neasteptate. Acum sunteti impreuna si bucuriile sunt mai puternice, si necazurile sunt mai usor de rabdat in doi. Tare bine ar fi ca sa nu fie nimic de impartit intre cei doi, ci sa fie totul in comun, si o singura inima, si o singura cale, cea spre fericire.
Doi oameni, care inainte sa se casatoreasca traiau fiecare viata sa aparte, care aveau obisnuinte, vederi deja formate, care aveau fiecare prietenii sai, cunoscutii sai, incep odata casatoriti, sa traiasca o viata
comuna. Desigur, lucrul acesta nu se poate infaptui usor dintr-o data-este nevoie de multe sfortari venite din dragoste pentru a te adapta unul cu celalalt, pentru a invata sa cedezi si sa gasesti cai de viata care nu sunt impovaratoare pentru niciuna din parti. Atunci cand in inima este dragoste, binenteles ca totul devine usor, firesc-dar daca nu avem de-a face cu dragostea autentica, ci cu "indragostirea fiziologica", cu atractia pur sexuala a unuia fata de celalalt, atunci partile lasa de la ele pentru o vreme, ca si cum ar inchide ochii la tot ce este dificil in celalalt, ca dupa aceea, trezindu-se din "delirul patimii", sa traiasca un puternic sentiment de repulsie reciproca.
Inchipuindu-si ca alegerea fericita a perechii asigura pentru totdeauna fericirea familiala si ca aceasta este temeinica de la prima atractie reciproca, multi soti pierd din vedere faptul ca la inceptul casatoriei nu se cunosc asa cum trebuie nici unul pe celalalt, nici pe ei insisi in noua lor situatie. Numai traind aproape unul de celalalt si numai cu timpul isi pot afla felul de a gandi, gusturile, inclinatiile, obiceiurile-si, spre mirarea multora, in alesii sau alesele inimilor lor se descopera, odata cu acele calitati care au starnit dragostea, si neajunsuri insemnate.
Darea in vileag a neajunsurilor acestora, gandurile, dorintele si pretentiile la care nu se asteaptau din partea celuilalt ai socheaza uneori atat de mult pe amandoi sotii ca ceva neobisnuit, primejdios pentru fericire si care dovedeste ca alegerea a fost gresita. Cand neajunsurile continua sa iasa la lumina, gandul acesta prinde radacini; ciocnirile se imultesc ,
neintelegerile si conflictele, in conditiile insuficientei luari-aminte la sine si ingaduite reciproce sunt luate drept dovada a faptului ca fericirea se destrama, ca nu a reusit casnicia, ca cei doi trebuie sa se desparta-in timp ce regulile crestine cereau de la amandoi sotii, multumind lui Dumnezeu pentru calitatile pe care le-au descoperit unul in celalalt, sa fie cu ochii in patru si sa astepte darea in vileag a neajunsurilor celuilalt ca pe ceva inevitabil pentru oricine, sa studieze neajunsurile acestea, sa le priveasca cu toata ingaduinta pe care o cere dragostea reciproca si sa se indrepte unul pe celalalt cu blandete si cu rabdare.
Din vina unuia dintre soti sau a amandorura, viata conjungala poate sa devina nefericita. Posibilitatea de a fi fericit in casatorie e foarte mare, insa nu trebuie sa uitam nici de posibilitatea esecului. Numai viata conjungala corecta si inteleapta ai va ajuta pe soti sa ajunga la relatiile ideale.
Exista si casnicii nefericite: uneori, sotul si sotia se insotesc parca spre pacat si spre nenorocirea amandorura. De ce sunt nefericiti? In cea mai mare parte, din pricina nepotrivirii de caracter, din pricina rigiditatii, a incapatanerii, a samalvoniciei si asprimii sotului sau sotiei; din pricina neinfranarii sotului sau a obiceiurilor necuviincioase ale acestuia; din pricina patimii acestuia pentru jocurile de noroc sau a betiei.
Asteptai odihna, si ai primit multa amaraciune. Ce sa-i faci; nu te mahni, nu trandavi, ci mangaie-te cu gandul ca nu esti tu singura care suferi in tacere.