marți, 2 august 2011

As vrea sa-mbatranesc frumos


Zilele mele vor trece oare netulburate pana la sfarsitul vietii?
Tare mi-as dori sa imbatranesc frumos, langa un alt suflet la fel de insingurat.
Doamne, da-mi sa intampin cu liniste sufleteasca tot ce imi pregatesti in taina.
Invata-ma cum sa primesc orice stire venita din partea celor ce ma urasc sau ma indragesc. In toate intamplarile calauzite, neprevazute, sa pot a le infunta cu fruntea in sus.
Doamne, da-mi puterea sa port osteneala zilei ce vine si toate intamplarile care vor fi de-a lungul ei. Calauzeste vointa mea si invata-ma sa ma rog, sa cred, sa nadajduiesc, sa rabd, sa iert si sa iubesc. Dumnezeu exprima si revarsa, plangand, tot ce noi nu vedem dar simtim tunci cand ne rugam din suflet.
Adevarata dragoste nu-l inrobeste pe om, ci nazuieste sa respecte in el acea libertate imparateasca ce reprezinta o trasatura a chipului dumnezeiesc.
Si totusi, noi suntem facuti din carne si sange, si de aceea pacatuim...
"Nu fi gelos pe sotia inimii tale si nu-i da pilda rea chiar impotriva ta".
Din ce apare ea? Binenteles, din pricina lipsei de incredere fata de cel iubit, din lipsa de noblete din sufletul celui care iubeste.
Iubind, ne daruim cu patima celeilalte jumatati care te merita. Obiectul dragostei nu este pentru noi obiect, si nu extindem asupra lui dreptul de proprietate.
Cand in casa ta apare ceva neplacut...tu sa nu-i sporesti intristarea, ci cauta sa rezolvi totul pe cale amiabila. Daca te-ai indragostit de altcineva, cauta sa pastrezi acea dragoste pana la adanci batraneti, caci domnul iti va da izvorul vietii de a fi impreuna o familie fericita. Adevarata fericire trebuie sa fie pana la intrarea in mormant. Dragostea crestineasca iubeste pana la capat, nu doar un timp;ea poate fi trainica si statornica....dar nu lipsita de unele incercari, slabiciuni.

"Fiti intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii".

As vrea sa sarbatoresc



Ploua, ploua frumos,
Cand tu ai intrat in viata mea.
Ploua pe chipul tau duios
Cu sentimente, ce nu se vor repeta.

Ploaia cea sfanta si curata
Pe noi atuncea ne-a unit..
Nu pot sa mai uit vreodata,
De ce acum esti chinuit?

Oare, ce-i mai frumos pe lume
Decat inima ce ti-am daruit?
Un suflet cald, fermecator...
Crezi, acuma, ca totul s-a sfarsit?