miercuri, 23 martie 2011

Divortul-ne despartim oare prea usor?

Asa ar trebui sa fim mereu-doi pe un balansoar. Dar ce face oare sa nu fie asa? Inamici sunt la tot pasul. Unii viseaza la o iubire vesnica, dar nu se pot face compromisuri ca sa o pastram. In general, oamenii asteapta mult mai mult de la o relatie finalizata printr-o casatorie. Stabilitate, garantie, intelegere, armonie, liniste si mai ales un partener care sa ofere compensatii pentru toate insatisfactiile pe care le suferim in viata. Daca partenerul nu poate oferi celuilalt ceea ce-si doreste , repede se ajunge la conflict. Toti cercetatorii spun ca cele mai dese esecuri sunt din cauza stresului de zi cu zi. El se strecoara aproape neobservat in existenta cotidiana a cuplului si imprastie insistent otrava. Maruntisurile stresante de peste zi,cum ar fi inghesuiala groaznica din mijloacele de transport, necazurile de la serviciu, asteptarea indelungata prin statii, cozile de la supermarketuri, toate sunt descarcate acasa in capul partenerului. Si la toatea cestea daca mai e si alcoolul, atunci iti iei adio de la viata aceasta printr-un divort amiabil, daca este posibil, daca nu printr-o balacareala, dupa cum vedem astazi la televizor. Banalitatile adunate cu anii inalta treptat un munte de gunoaie si, intr-o buna zi, bareaza efinitiv drumul spre omul de alaturi. Dezinteresul reciproc, lipsa temelor de discutie, sentimentul ca defectele partenerului au devenit de nesuportat, infidelitatile, neglijarea sexului, disparitia tandretii, certurie din cauza greutatilor - toate acestea sunt adesea numai simptomele stresului prelungit. Un sondaj intreprins de Institutul pentru probleme familiale din Anglia a aratat ca mai bine de jumatate dintre femei si-ar dori sa stea mai mult de vorba cu partenerul lor, dar?iar barbatii sa aiba mai multe preocupari comune cu sotiile lor,dar?
Se pare ca nimic nu ar fi mai simplu,daca s-ar pune de comun acord intre dorintele ce si le doresc. Ar fi frumos sa mearga impreuna la cumparaturi, teatru, plimbare , gradinarit, dar majoritatea prefera crasma, ceea ce nu poate face o femeie cu capul pe umeri. Cand casnicia incepe sa scartie, nu scartaie degeaba? Si intervin toti prietenii, rudele, pentru impacarea celor doi. Insa toate cate sunt traite, daca au ajuns prea departe atunci interventia lor nu mai are valoare. Exista inca de la bun inceput un punct slab, el constand in modul diferit in care cei doi parteneri isi percep si isi evalueaza relatia. Unul tine mortis ca relatia sa nu se destrame, dar fara ca el sa poata schimba ceva la comportamentul sau...iar celalalt ferm hotarat merge si depune actele de divort. De ce? Femeile sesizeaza mai repede decat barbatii, pericolele ce le-ar paste daca aceasta casnicie ar continua intr-un mod tragic..fara sentimente, intelegere si comunicare pe toate planurile.
Femeile si barbatii nu traiesc simultan situatiile de conflict din interiorul unui cuplu. Astfel, ajung mai curand la momentul cand marea iubire de odinioara se reduce la "trei cuvinte'' si nu la ''doua" ca inainte. Care sunt aceste cuvinte la inceputul unei relatii le stiti prea bine, daca au existat cu adevarat din ambele parti. Iar ultimele vi le amintesc eu''plec sau raman?''. Plecarea e grea, fiindca presupune o schimbare majora in viata, de pe o zi pe alta, ca sa nu mai vorbim de vechile sentimente care nu pot disparea asa de repede, mai ales daca la mijloc au fost si copiii. Iar a ramane intr-o relatie unde sentimentele sau racit total, e ca si cum ai fi prizonier in propria ta locuinta, sufocandu-te dupa niste gratii invizibile si nasconcind intr-una planuri de evadare. Cu toate acestea noi femeile mai dam "n" sanse partenerului si o sansa iubirii daca a existat cu adevarat.
In unele cupluri de bogatasi stresul nr.1 sunt banii sau infidelitatea.
Uneori, problemele sunt atat de incalcite, incat nu mai poti stabili de unde a inceput totul - de la sentimentul de a nu fi controlat de celalalt sau de la bani? De la tradarea ei sau a lui sau de la atitudinea lui dispretuitoare fata de femei? Trebuie sa stim de unde a inceput totul, ca sa reparam ce mai este de reparat...altfel totul se naruie. Daca cei doi au fost indragostiti cu adevarat unul de altul la inceputul casniciei, se mai poate schimba ceva, altfel toata discutia va ajunge in acelasi punct mort, de indiferenta, si infidelitate. Iar daca i se va parea ca, strangand din dinti si indurand o perioada nefericita, norii s-ar putea risipi din nou, atunci despartirea ar fi o mare greseala. Dar neputinta de a pleca la timp dintr-o relatie compromisa defenitiv e la fel de periculoasa. Atunci cand dragostea se transforma in mila si indiferenta e semn ca trebuie sa parasiti de urgenta aceasta relatie. Modificarea sufleteasca e la fel de periculoasa precum cancerul. Ea creeaza metastaze care paralizeaza toate celelalte zone ale vietii. Nimic nu va mai functiona ca inainte. Oamenii au nevoie de setimente profunde si nu doar de suprafata. Lipsa acestora creeaza mari infirmitati.

"FUGA ESTE RUSINOASA, DAR SANATOASA"(asa spune un vechi proverb popular).