In fiecare zi ne lovim doar de necazuri...de ce intervin suspiciunile intr-o relatie? De ce acceptam o noua relatie asa de usor? De ce nu incercam sa ne schimbam doar de dragul celuilalt? Cine oare are ceva de ascuns?Suspiciuni?Suspiciuni la tot pasul..de ce?
Cand incerci sa pasesti cu dreptul intr-o relatie..imediat apare si stangul sa strice totul...oare de ce? Cand crezi ca ai scapat de o pacoste..se iveste alta....oare de ce ne complicam noi singuri viata? Si pana cand?Am iubit un om cu adevarat, de ce? Ca sa aiba cine ma cicali zilnic?
Fiecare am trecut prin aceleasi greutati...dar nu si prin aceleasi neajunsuri poate...sau distractii...asa a fost sa fie.Trebuie sa umblam cu cioara vopsita si sa fim suspiciosi in toate cate vor fi de trait impreuna?
Ce este suspiciunea si de unde porneste ea?De la nu-i sau de la este prea mult?
Am constatat cu stupoare ca atunci cand faci mai multe declaratii de dragoste si esti sincera cu un om cu atat esti mai injosita...oare ce-s cu acesti barbati?
Se cred regi fara de coroane...sau cerbi cu coarne mari ce si le arata doar cand femeia se simte mai bine....? Nimeni nu o sa-mi demonstreze ca el este corect atata timp cat se fereste de ceva ascuns...Am fost deschisa in toate, nu am ce ascunde si unde a ma ascunde de ochiii lumii.
Cum poti sa cladesti ceva pe incredere cand celalalt vrea ca tu sa fii corecta cu el , si el incorect?
Cum poti sa-ti tii sotul acasa? Cand el se poarta ca un adolescent? Obligatii intervin si de o parte si de alta....dar fara suspiciuni multe...evita certurile care nu fac bine nici unuia, recucereste-l daca merita...daca nu stai deoparte si plangi in pumni....sau iesi la o plimbare cu cine doresti tu.
Sa umbli cu minciuni nu ai voie decat in cazuri extreme...foloseste mici tertipuri, trucuri care il pot tine acasa..
Visele despre dragoste sunt cele mai pure de pe pamant, iar atunci cand acestea devin realitate, descoperi fericirea deplina....pacat ca nu tine o viata! Mult timp am visat si eu la o dragoste reala, sincera...si am avut, nu-mi pare rau, daca a tinut asa de putin ...asta este. Acolo unde nici cu gandul nu gandeam, la un alt capat al tarii, am gasit o jumatate trista in miez de noapte, ce m-a cerut de nevasta doar vazandu-mi poza. Am ezitat mult, dar insistenta lui a fost prea mare....si trista cum eram am acceptat...o joaca de copii a fost? sau ceva ce astazi s-a transformat in realitate? Pur si simplu s-a intamplat odata...alta data nu va mai fi...
Daca as mai fi o pustoaica de 25 de ani, bine ar mai fi..dar asa? ma voi multumi cu ce am gasit.
Vreau ca acest vis sa nu dispara niciodata..nu vorbesc de ZANA ZAPEZII, ci despre iubirea mea care a fost....am stiut ca el este..., iar la simpla contopire a privirilor timpul parca s-a oprit in loc. Acum era si momentul nostru, prima intalnire in realitate a fost una magica, voi pastra cu sfintenie in suflet clipele petrecute in preajma lui. Cine are ceva de ascuns se va vedea mai tarziu...aceste clipe magice nu le mai poti uita niciodata. El a trecut prin mai multe clipe magice dar eu doar prin una...imi va ajunge s-o iau cu mine in mormant. Daca nu va fi sa ne intelegem am doua comori frumoase(fetele mele)de care nu voi uita vreodata...si sper ca imi vor fi mereu aproape.
