Vorbe care dor
spuse la manie prea usor
Vorbe aruncate-n vant
Si rastalmacite,vrand, nevrand.
Vorbe, ce s-aduna
rand pe rand
Vorbe ce maine vor pleca in vant.
Vorbe ce s-au adunat
in serile pustii,
Tu iubirea mea n-o sa mai vii.
Din iubire, bucurie si iubire,
Se poate naste un suflet nou
Oare, va mai fi un strop de fericire?
” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )