Dupa o perioada de emotii si sentimente curate, vine timpul negocierilor intr-o relatie. Fiecare devine suspicios de ceva necunoscut in interiorul sufletului celuilat....si?...incepe telenovela unor negocieri de prost gust. Dispozitie schimbatoare in ceea ce vrea si gandeste..., iritare subita, melancolii fara cauza...depresii, nervozitate, emotii in exces. De aici un intreg cerc vicios, care nu va duce la nimic bun. Sa fie de vina hormonii cand noptile sunt chinuite de insomnii, scaderea masei musculare, cresterea stratului de grasime intra-abdominal care face sa scada nivelul testosteronului?sau poate fi de vina chiar dragostea? Stresul alunga dorinta la fel ca si unele traumatisme....o pauza in toate face mult bine. Daca lucruile nu revin la normal, atunci fiecare trebuie sa mearga pe drumul lui intr-o relatie, sau la un medic bun.
Sportul te poate tine mereu in priza, mancatul echilibrat si la ore exacte poate acoperi toate necesitatile unui om. In fiecare zi o plimbare in aer liber te face mult mai constient, iar dusurile alternative te calesc mult mai mult...de asemeni echilibrul alimentelor este indispensabil sanatatii precum si aerisirea
permanenta a camerelor oxigeneaza creerul si asa gandesti pozitiv. Relaxarea inseamna timp castigat intr-o relatie.
Toti ne plangem ca n-avem timp suficient de a ne relaxa...ca muncim prea mult, ca sa ne mai ocupam si de noi. Ca n-avem vreme de sanatate, de prieteni, de familie, de plimbari in natura.
Asa a fost in familia mea...si unde am ajuns? La destramarea unei casnicii...care scartaia de mult timp din toate incheieturile.
In copilarie, zilele ni se pareau nesfarsit de lungi. Ele nu se masurau in ceasuri , ci pareau o eternitate, in care isi gaseau locul o sumedenie de activitati: joaca de-a v-ati ascunselea, cataratul prin copaci, plimbarile cu bicicleta, construirea unor castele din nisip, imormantatul papusilor cu coronite din florile campului, alergatul permanent si chiar bataile intre copii, toate ne faceau mult mai fericiti decat sunt astazi unii dintre copii.
Cand, in sfarsit, ni se iveste un mic ragaz, constatam ca ne vine mult prea greu sa ne desprindem de obsesia eficientei. Dispunem uneori de mult timp liber si nu stim sa-l pretuim...ce pacat!
Traim continuu la o turatie inalta, fara sa constientizam ca timpul nu se mai intoarce si nu suntem capabili sa ne deconectam de la aceste calculatoare care in final ne fac mai mult rau decat bine.
Ni se pare chinuitor sa nu producem si sa gustam din plin clipa. Ne gandim la atatea lucruri pe care le-am putea pune intr-o anumita ordine...si uitam tocmai de acea clipa minunata de respiro.
O consecinta a presiunii timpului este aceea ca suntem mai putin atenti la nevoile corpului nostru. Facem economie de timp bagand repede ceva la repezeala in gura, ceva care, de regula, e ori prea dulce, ori prea sarat, ori prea gras. Muncim de multe ori mai mult seara...ceea ce nu e bine. Somnul cel mai eficient este intre orele10 seara si 5 dimineata.
O hrana echilibrata in vitamine, un program de sport si somn ne-ar putea reduce stresul de zi cu zi si am scapa de anumite boli ce se ivesc la orizont, cand ti-e lumea mai draga. Daca vom fi relaxati si concentrati-in loc sa ne crispam si sa avem doar cosmaruri-putem schimba ceea ce-i rau si asa vom trai mult mai mult si mult mai frumos.
Pentru a fi mult mai organizati, ne procuram o agenda noua sau citim unul din ghidurile practice existente pe tarabe, care ne invata cum sa valorificam timpul la maximum.
Edward Hallowell caracterizeaza managementul timpului drept "o forma moderna de dieta.Toti ar vrea sa-l practice, putini il pun in practica cu succes si chiar si acestia se intorc intr-o buna zi la vechile lor deprinderi".
