Iubirea si gelozia..merg mana-n mana precum doua surori gemene. Iubirea te indeamna sa pleci departe si sa vetuiesti cu cel pe care-l iubesti, iar gelozia te indeamna sa ramai si sa induri pana la capat totul. Numai Dumnezeu va hotara ce va fi cu mine...deoarece daca voi bea din apa pe care mi-o va da el nu voi inseta in veac. Aceasta apa se va preface intr-un izvor nesecat de sentimente curate pe care vreau sa le am pana la sfarsitul vietii mele. Daca radacina ta e sfanta, ramurile degeaba au spini si te inteapa, ea va ramane mereu neatinsa de spinii ce stau deasupra pamantului...Apa ce o primesti zilnic de la Domnul, iti va uda radacina numai ca tu sa poti rezista tuturor necazurilor de pe pamant.
Spalati-va, curatati-va de toate relele, invatati-va sa faceti numai binele, si daca vor fi pacatele voastre oricat de negre, ca zapada vi se vor albi...prin lacrimile ce le varsati in fiecare zi. Mintea omului asa este facuta, sa nu se statorniceasca numai asupra unui singur lucru , ci e furata de de tot felul de ganduri..unele mai putin ortodoxe...Prin urmare, pe cat suntem de statornici in rugaciune, pe atat putem avea si aducere-aminte de Dumnezeu. Din pricina leneviei, mandriei, geloziei, noi uitam de el....
Si, de cele mai multe ori inima nu ma tine cont de gandire, oricat ai incerca s-o opresti de la iubire, ea nu poate sa abandoneze cursa, deoarece in ea incape si sufletul vrajit.
Strigarea cea fara glas a sufletului nostru si orice simtire din interiorul nostru sunt mult mai limpede vazute si auzite de catre Dumnezeu si de catre celalalt suflet ce te cheama cu nerabdare la el.
Sa nu socoti niciodata ca este vreo departare intre noi doi...indiferent ce se va intampla.
