Pe varful aprig a unui munte din Brasov
O floare mica acolo a rasarit
Si intre doua suflete va fi ceaslov
Pana va fi clatinata de un vant cumplit.
Nalta e stanca, ca sa ajungi la ea
Dar floricica in veci nu va uita
Ca a intrat fara sa vrea in inima ta.
Si ea numai pe tine te va vrea.
Plangand astazi ea s-a inchis
Strangand prin lacrimile amare
Tot polenul ce n-a fost cules
Decat de-un om cu inima mare.
In zadar vantul va vrea s-o doboare
De pe stanca inalta, imensa si grea
Doar atunci cand ea va decide sa zboare
Va veni iarasi inspre inima ta.
