Floarea din inima ta

         Pe varful aprig a unui munte din Brasov
         O floare mica acolo a rasarit
         Si intre doua suflete va fi ceaslov
         Pana va fi clatinata de un vant cumplit.

         Nalta e stanca, ca sa ajungi la ea
         Dar floricica in veci nu va uita
         Ca a intrat fara sa vrea in inima ta.
         Si ea numai pe tine te va vrea.

         Plangand astazi ea s-a inchis
         Strangand prin lacrimile amare
         Tot polenul ce n-a fost cules
         Decat de-un om cu inima mare.
  
         In zadar vantul va vrea s-o doboare
         De pe stanca inalta, imensa si grea
         Doar atunci cand ea va decide sa zboare
         Va veni iarasi inspre inima ta.