Acum in prag de sarbatori
S-aveti in casa multi colindatori.
Casa curata sa v-o primeneasca
Cu o colinda pura, romaneasca.
Asa cum eu pe vremuri o stiam
Si pe la casele romanilor, o colindam.
Pe vremea aceea ma-nchinam mereu
Si-l veneram adesea pe Bunul Dumnezeu.
Rugaciunea era cheia mea de aur,
Si-acum mi s-amlinit un vis ,din vechiul meu tezaur.
Domul de sus, mi-a ascultat rugaciunea mea
Eu niciodata-n viata, n-am voie al uita!
” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )