Vântul

 
 Vântul e copil zburdalnic, fără milă, nici mustrare,
  Care împinge-n rea furtună, toate vasele pe mare,
  Și, ca lupul după turme, se ascunde după nori,
  Și doboară stejari falnici, dar și blândele lui flori.

  Vântul fără o scânteie și în suflet ți-o aruncă,
  Privind cum se pierde totul, ce a clădit un om prin muncă.
  Apoi merge singuratic, printre reci morminte șoapte,
  Privind cum se duce totul, ca și-un vis în miez de noapte.

  Iar când el se întoarce-n codri, mama lui ce-l tot bocește,
  Zile întregi și nopți de-a rândul, caută de-l lecuiește.
" Hai nu mai plânge maică bună ! zise el, așa cum sunt,
  Când sărut ochii lor veseli, toate fetele mă plâng ! "

A IUBI SI A GANDI

     Lasa-ti inima sa judece..frumos spus,dar fara iubire si gandire n-o poti lasa sa judece.Uneori tocmai de sentimentele uitate, avem mare nevoie si daca nu ar fi dezamagirea, gelozia poate am trece mai usor peste toate.Dezamagirea porneste tot dintr-o dezamagire anterioara si dintr-o neincredere oarba.Daca incerci sa le spui adevarul barbatilor,ei cred ca tu joci farse, si incep cu tachinarile,oare poti avea incredere intr-un om cu mai multe fete?Lasa-ti inima sa judece ea, nu cred ca iti mai lipseste ceva?Voi ramane un suflet fara pereche, deoarece perechea cea veche a disparut de mult timp din inima si sufletul meu. O sa ma resemnez si am sa incerc sa fiu cat mai lucida de astazi inainte.Drumurile noastre se vor opri aici.Entuziasmul cu care pornisem la lupta s-a intrerupt.Tu nu ai nici o vina daca mie nu o sa-mi fie un pic mai bine ca inainte.Am incercat sa judec si cu mintea nu numai cu inima si ne vom opri aici.Am jucat rolul de nevasta si voi iesi astazi din acest rol pentru totdeauna.Iti multumesc pentru ca mi-ai fost alaturi om bun.