Omul este cel mai de preţ capital. Citeşte şi ascultă în taină ceea ce-ţi dictează sufletul. Niciodată simţurile sufletului nu te vor trăda. Au sosit sărbătorile de iarnă şi odată cu ele, bucuriile sufleteşti, pentru tradiţii , obiceiuri ...şi sărbatoarea cea mai de preţ„ANUL NOU”. Pentru mine această sărbătoare, va fi una cu totul şi cu totul deosebită, faţă de ceilalţi ani. Sufletul meu s-a schimbat mult, şi mărturisesc că această stare nu s-ar fi întîmplat , dacă nu aş fi întâlnit un om cu suflet curat, care să mă trezească puţin câte puţin, la realitate. Suspiciuni şi neîncrederi au fost de ambele parţi, dar le-am înlăturat..pe parcurs.... crezănd intr-un vis real, visul implinirilor sufleteşti. „Niciodată să nu spui niciodată”
Acest motto, ar trebui să nu dispară niciodată de pe buzele oamenilor neîmpliniţi sufleteşte Acest motto ar trebui să exprime încrederea totală în oameni. Existenţa unor îndoieli poate că or să mai existe mult timp, dar odată ce ai făcut un pas spre cunoaşterea în doi, ar trebui să triumfe doar adevărul , indiferent cât de dureros ar trebui să fie la un moment dat. Suntem amândoi doi oameni maturi, destul de inteligenţi, ambiţioşi şi cred cu tărie că ştim ce vrem acum de la viaţa ce ne-a mai rămas de trăit împreună. Revelionul acesta mi l-aş dori să fie, din tot sufletul, cel mai frumos revelion din viaţa mea. Inelul de logodnă, primit în dar, sub Pomul de Crăciun, a fost poate cea mai mare bucurie pe care o aşteptam anul acesta. Femeia aceasta care l-a făcut să sufere de multe ori, l-a făcut în final fericit...această dragoste, după trecerea timpului, poate nu va rămane în eternitate, dar ar fi bine să rămână mai mult timp în memoria celuilalt. Din acest moment două inimi s-au unit, găsind o forţă interioară , înlăturând dezordinea ce a existat cândva în viaţa lor. Verificarea, cunoaşterea mai profundă va fi axul poveştii lor de dragoste în viitor.
” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )
vineri, 30 decembrie 2011
duminică, 18 decembrie 2011
A sosit momentul adevarului
Caută să gandesti, aceasta este puterea omului,
Caută să zâmbesti, acesta este secretul tinereţii,
Caută să citesti, aceasta este comoara înţelepciunii,
Caută să fii prietenos şi nu bogat, acesta este drumul spre fericire,
Caută să dăruiesti, aceasta este muzica sufletului,
Caută să muncesti cinstit, aceasta este măsura mulţumirii sufletesti,
Caută să te rogi, aceasta este cea mai mare putere...,
Caută să iubesti si să fii iubit, acesta este lucru cel mai sfant de pe pamant.
Caută să zâmbesti, acesta este secretul tinereţii,
Caută să citesti, aceasta este comoara înţelepciunii,
Caută să fii prietenos şi nu bogat, acesta este drumul spre fericire,
Caută să dăruiesti, aceasta este muzica sufletului,
Caută să muncesti cinstit, aceasta este măsura mulţumirii sufletesti,
Caută să te rogi, aceasta este cea mai mare putere...,
Caută să iubesti si să fii iubit, acesta este lucru cel mai sfant de pe pamant.
duminică, 11 decembrie 2011
La teiul lui Eminescu
Bătrân copac, mai știi tu oare
căți s-au iubit sub frunza ta?
Căți au mirosit a ta plăcută floare
și câți oare acuma, te vor ajuta?
Bătrân copac, mulțime de copii
în fiecare an ți-au recitat,
Cele mai frumoase poezii
ale poetului, ce nu l-au uitat.
Cartea lui, nu te minte, e frumoasă,
cartea, e un sfetnic bun pe pământ.
Tu, omule, s-o ai în casă,
citeste-o până intri în mormânt!
Copacul tânăr de-altă dată,
m-a privit intr-o zi cu uimire
Și mi-a șoptit sfios îndată...
numai tu mi-ai fost prieten, vezi bine!
căți s-au iubit sub frunza ta?
Căți au mirosit a ta plăcută floare
și câți oare acuma, te vor ajuta?
Bătrân copac, mulțime de copii
în fiecare an ți-au recitat,
Cele mai frumoase poezii
ale poetului, ce nu l-au uitat.
Cartea lui, nu te minte, e frumoasă,
cartea, e un sfetnic bun pe pământ.
Tu, omule, s-o ai în casă,
citeste-o până intri în mormânt!
Copacul tânăr de-altă dată,
m-a privit intr-o zi cu uimire
Și mi-a șoptit sfios îndată...
numai tu mi-ai fost prieten, vezi bine!
luni, 5 decembrie 2011
Mă simt captivă
Mă simt captivă în cuvântul tău
Cuvîntul tău ce uneori mai doare
Simt dedesuptul meu un mare hău
Mă simt pierdută-n recile izvoare.
Cuvăntul mă înalță în trecut
Și mă revolt de fiecare dată
Nu-mi pare rău, că eu te-am cunoscut
Ai suflet bun si-o minte luminată.
De ce mi-ai dăruit un suflet-dor?
M-agăț acum de ultima zvâcnire
De ce mi-e sufletul mereu chinuitor?
De ce nu pot trăi azi fără tine?
Cuvîntul tău ce uneori mai doare
Simt dedesuptul meu un mare hău
Mă simt pierdută-n recile izvoare.
Cuvăntul mă înalță în trecut
Și mă revolt de fiecare dată
Nu-mi pare rău, că eu te-am cunoscut
Ai suflet bun si-o minte luminată.
De ce mi-ai dăruit un suflet-dor?
M-agăț acum de ultima zvâcnire
De ce mi-e sufletul mereu chinuitor?
De ce nu pot trăi azi fără tine?
duminică, 4 decembrie 2011
Ce este omul?
Omul este mai mult decat o colecție de instincte, tendințe sau condiționări. Fiecare persoană fiind unică și demnă de respect, dacă poate sa se facă respectată de către cei din jur. Am căutat întodeauna sa ofer din puținul meu și celorlalți dar respectul nu a fost reciproc. Acum incerc să reechilibrez iarași balanța, care odată a atârnat doar de o singură parte. Care ar fi acum nevoile mele mai importante ? Nevoia de securitate, stabilitate, dragoste, stimă și respect reciproc.
Stima de sine, nevoia de succes si un statut corespunzator posibilitaților mele, poate mă vor face din nou fericită. Ultima treaptă va fi aceea a afirmarii in societatea in care traiesc. Deocamdată, urăsc această societate și nu cred că sunt unica, care afirm acest lucru. Dar ca să ajung acolo am nevoie și de ajutorul celor apropiați , care ar trebui sa-mi ofere acest ajutor necondiționat, avand în vedere prin ce am trecut eu, pănă acum.
Visul acesta al meu deghizat in somn, va fi poate„Gardianul personalității”. Secretul visului ar fi în zori, când el se îngână cu realitatea, ca ziua cu noaptea, când dimineața se confundă paradoxal cu seara. Poate așa mi-a fost dat, acest dar deosebit de a sesiza toate situatiile inoportune și de a pune în lumină unele aspecte ale realității de astazi. Toata lumea critică ceea ce vede, ce aude rău, dar nimeni nu i-a vreo măsură mai drastică. Condițiile acestea precare cu care ne confruntăm, nu au aparut din senin, ci dintr-o lacomie interioară a celor ce se află și s-au aflat la putere pâna acum. M-am săturat de lozincile lor, de mascarada de la televizor, de fațărnicia de care dau dovadă, milosteniile facute in anul electoral. A trai in continuare tot așa și a nu ne da seama de condițiile mizere in care ne-au adus și ne-au prostit, înseamnă a fi proprii noștri dușmani. Ar trebui să fim iarăși uniți și să ne facem singuri dreptate ca și in 89....dar cine își asumă responsabilitatea conducerii, după acest mare dezastru?
Să cred ca au fugit toți oamenii loaiali din această țară? Mi-e greu să cred acest lucru...dar cum orice este posibil în țara aceasta..unde nu se respectă nimic..poate voi crede și acest lucru.
Nu avem destui bani? De ce avem nevoie de milogeală de la ceilalți? Banii care ar trebui să existe și să ruleze în bancile noastre, stau bine pitiți in băncile din străinătate, asta o știm cu toții, dar nimeni nu ridică un degețel. Ar fi bine să-l rugam pe Tom Degețel, să iasă la atac...altfel vom fi pierduți cu toții. Ne așteaptă vremuri destul de grele ca să nu mă exprim altfel....haideți să fim cu degetele împreunate macar noi, cei care ducem jugul acestei societăți.
Pentru un om nevinovat, important este să știe, să afle, să dea piept cu cel care il înșală, să-i ceară socoteală, pentru tot ce sufera el astăzi.
Stima de sine, nevoia de succes si un statut corespunzator posibilitaților mele, poate mă vor face din nou fericită. Ultima treaptă va fi aceea a afirmarii in societatea in care traiesc. Deocamdată, urăsc această societate și nu cred că sunt unica, care afirm acest lucru. Dar ca să ajung acolo am nevoie și de ajutorul celor apropiați , care ar trebui sa-mi ofere acest ajutor necondiționat, avand în vedere prin ce am trecut eu, pănă acum.
Visul acesta al meu deghizat in somn, va fi poate„Gardianul personalității”. Secretul visului ar fi în zori, când el se îngână cu realitatea, ca ziua cu noaptea, când dimineața se confundă paradoxal cu seara. Poate așa mi-a fost dat, acest dar deosebit de a sesiza toate situatiile inoportune și de a pune în lumină unele aspecte ale realității de astazi. Toata lumea critică ceea ce vede, ce aude rău, dar nimeni nu i-a vreo măsură mai drastică. Condițiile acestea precare cu care ne confruntăm, nu au aparut din senin, ci dintr-o lacomie interioară a celor ce se află și s-au aflat la putere pâna acum. M-am săturat de lozincile lor, de mascarada de la televizor, de fațărnicia de care dau dovadă, milosteniile facute in anul electoral. A trai in continuare tot așa și a nu ne da seama de condițiile mizere in care ne-au adus și ne-au prostit, înseamnă a fi proprii noștri dușmani. Ar trebui să fim iarăși uniți și să ne facem singuri dreptate ca și in 89....dar cine își asumă responsabilitatea conducerii, după acest mare dezastru?
Să cred ca au fugit toți oamenii loaiali din această țară? Mi-e greu să cred acest lucru...dar cum orice este posibil în țara aceasta..unde nu se respectă nimic..poate voi crede și acest lucru.
Nu avem destui bani? De ce avem nevoie de milogeală de la ceilalți? Banii care ar trebui să existe și să ruleze în bancile noastre, stau bine pitiți in băncile din străinătate, asta o știm cu toții, dar nimeni nu ridică un degețel. Ar fi bine să-l rugam pe Tom Degețel, să iasă la atac...altfel vom fi pierduți cu toții. Ne așteaptă vremuri destul de grele ca să nu mă exprim altfel....haideți să fim cu degetele împreunate macar noi, cei care ducem jugul acestei societăți.
Pentru un om nevinovat, important este să știe, să afle, să dea piept cu cel care il înșală, să-i ceară socoteală, pentru tot ce sufera el astăzi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)