Ti-am recitit ravasul, dar nu-i ravasul tau,
Martor imi e nepoata si bunul Dumnezeu.
Nu sunt cuvinte care, tu m-ai ura pe mine
Vei arde tot trecutul cu spaime si rusine?
Crezi tu ca poti cu vorbe, sa-nseli un suflet bun
Nu stiu de ce, un inger mi te-a trimis in drum?
Stiu ca promisiunea cea fost atunci facuta
De tine, de mine......acuma e pierduta.
Imi fac din orice cuget o patima adanca
Te vei intoarce iar din valuri...esti tarmul meu de stanca.
Si-n spatiul durerii mele te caut ne-ncetat
Nu vreau sa pleci din viata, asa cum ai intrat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu