luni, 25 iunie 2012

A înviat mortul..oau!

Încep să cred că descântecul şi-a făcut datoria? Deşi nu-mi stă în caracter să fac astfel de lucruri..totuşi ceva s-a întâmplat. Ce să cred oare? Că a fost prizonier în casa ei până acum? Că l-a dat afară iar?
Acum încep să-mi lămuresc nişte lucruri ce trebuiau lămurite de foarte mult timp. Fiecare familie  are câte o cruce de purtat....eu am promis odată, ceva ,cuiva drag...dar promisiunea mea a fost luată în derâdere.
Am fost făcută trădătoare...oare de ce? Nu ştiu să fi greşit vreodată cu ceva....cel vinovat , să plătească oalele sparte. Simţeam cum se învârte casa cu mine de disperare...dar,odată cu trecerea timpului, am început să conştientizez că poţi trăi şi de una singură.
Nu am vărsat atâtea lacrimi în viaţa vieţii mele, oare de ce? Doar pentru simplu fapt că eu l-am primit în casa mea şi l-am iubit cu adevărat?Acest adevăr se află scris şi pus bine la adăpost într-un seif, ce va fi deschis doar o singură dată. Aşa după cum el îşi ţine bine toate actele,  toate secretele, tot aşa şi eu mi le voi ţine. Nimic din tot ce a fost, n-o să mai fie!

Niciun comentariu: