sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Nu vreau sa te pierd..

            În fiecare zi eu mă gândesc la tine. Sunt lucruri poate pe care nu ar fi trebuit să ţi le spun vreodată, dar poate când le spun, mă simt un pic mai bine ca înainte.. De ce ? nici eu nu ştiu să-mi explic. Poate nu am fost şi nu voi fi eu, cea pe care tu o cauţi de ani de zile... dar aş vrea să ştii că pentru mine ai venit ca o rază de soare în casa mea, în sufletul meu. Întradevăr mă simt mult mai  plină de datorii ca înainte şi este îngrozitor când mă gândesc la ziua de mâine...când  poate nu mă voi putea achita de ele.
            Poate am făcut o mulţime de greşeli în viaţa mea, dar această greşeală nu am să mi-o iert, dacă nu mi se va îndeplini... Nu-mi dau seama ce se va întâmpla cu viaţa mea, dar ştiu că în prezenţa ta, tot ce spun şi tot ce încerc să fac, are o mare importanţă. Trăiesc printre oameni, dar nu mă interesează decât ce faci tu... ce fac eu, ca să ne fie un pic mai bine ca înainte. O rază de soare s-a ivit la orizont după atâţia ani de căsnicie... de ce tocmai acum ? Vine, un timp într-adevăr, pentru ceea ce ţi-ai dorit cu adevărat de la viaţă, dar nimeni nu-ţi garantează cât va ţine ?
           Când te doare ceva, crezi că durere mai mare nu există, dar această durere a mea, eu cred că este fără leac... aşa că trebuie să suport şi consecinţele. Dragostea e un fenomen tare dezordonat ! Când încerci să-l ordonezi mai bine, pleacă tot aşa după cum a venit.




Niciun comentariu: