Se stie ca rasul este cel mai ieftin medicament impotriva stresului.Sant oameni care tin la glume si sant oameni care se supara foarte repede din "n" motive.Am trait sub acelasi acoperis cu o asemenea persoana si nu cred ca voi mai accepta sa repet aceeasi greseala.
Indiferent prin cate necazuri trecem trebuie sa ridicam fruntea in sus si sa mergem mai departe doar cu inima razand, probabil, pentru mine este un real medicament care ma invioreaza, care imi alunga toate depresiile.In copilarie am avut o vecina cu care ma jucam mereu, dar dupa ce ne mai certam,treceam imediat la o portie de ras pe saturate si asa reuseam sa adorm putin mai linistita.Necazurile se tineau de noi garla dar le uitam a doua zi si mergeam mai departe.Acum imi dau seama de ce in casa parintilor mei , nu era niciodata tristete, ci doar veselie.Toti oamenii care nu stiu sa zambeasca se imbolnavesc si zac pe patul spitalelor crezand ca se vor vindeca...dar nu stiu ca de acolo pot veni cu alte boli mult mai grave.Multi specialisti astazi au ajuns la aceasta concluzie, ca printr-o portie de ras, vizionand ceva amuzant te simti mult mai bine.Reduce tensiunea arteriala, inlatura depresiile, intareste sistemul imunitar, creeaza o stare generala buna.Astazi,intresul pentru efectele benefice ale rasului a crescut atat de mul incat au aparut cluburi de ras, la care se inscriu oameni din toate categoriile sociale.Stiu ca este si o vorba veche care se tot vehicula"ba de ce razi ca nebunul?"Acum uite ca din cauza stresului de zi cu zi am ajuns sa radem ca nebunii.Cercetarile au demonstrat ca rasul ajuta la marirea numarului de anticorpi, amelioreaza crizele astmatice, te face sa arati mai tanara, alungand toate durerile.Asa ca indiferent de ce mi se va intampla , de astazi promit sa nu mai plang dar este si un reverso pentru unii care chiar nu au voie sa rada prea mult.Oamenii bolnavi de glaucom,tulburari cardiace, hernie abdominala, cadere de organe sau dupa o operatie grea, nu au voie sa rada mult.
Despre plans se pot spune iarasi multe...dar oare e bine sa versi lacrimi din cauza dragostei?Poate nu e ceva normal dar mie mi s-a intamplat de multe ori si nu pot sa stiu daca uneori se mierita?Nu toti oamenii gandesc la fel, nu toti oamenii se manifesta la fel,nu se imbraca la fel, nu ....si ar exista multe exemple..cum sa faci sa te poti intelege cu ei?E foarte greu..tare mi-e de greu(Cleopatra) si am sa incerc totusi sa-l determin sa ma inteleaga asa cum sant..cu bune si rele.Eu cred ca sinceritatea trebuie sa primeze in toate, daca nu, ne vom spune un ADIO cordial.Din tot ce am exprimat eu prin cuvinte, omul acesta nu este inca convins ca mie nu-mi place minciuna.Imi pare rau, ca tot ce am povestit chiar am trait si nu aveam nici un interes sa-mi expun povestea aceasta in public.Cine va cauta sa ma inteleaga, va avea doar de castigat si nu de perdut timpul de pomana cu mine.O zi care a inceput frumos cu mine vreau sa se termine la fel.Vreau sa am siguranta zilei de maine, langa barbatul care crede ca ma va iubi.Soarele acesta pe care mi l-am dorit sa apara in viata mea, vreau sa fie un soare special pentru amandoi.
” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu