miercuri, 22 decembrie 2010

E miezul noptii

     E  miezul noptii si omul cu care stau de vorba imi pare un strain. Oare de ce?Nu pot fixa nici un sentiment. E ca si cum nici n-as trai. Spune ce ar trebui sa fac? Da-mi o reteta, un tratament.Trebuie sa existe un remediu. Eu am ajuns intr-un punct cand nu reusesc sa-mi fixez sentimentele. Unii oameni nu fixeaza iodul, calciul si merg la un medic, eu unde ar trebui sa merg? In mintea mea se perinda tot felul de ganduri, asa ca intr-un laborator fotografic. Nu reusesc sa fixez sensul intamplarilor din viata mea.Timpul e dat inapoi si regret tot ce-am trait pana acum.Vor mai trece zile si nopti de chin pana va fi luata decizia definitiva.Trebuie,  prin urmare,  dupa aceste sfinte sarbatori sa colind orasul, sa bat la usile unor oameni necunoscuti si exagerat de prudente si sa intreb ce se mai poate face? Daca informatia mi se va parea neconcludenta, voi adauga ca, femeia aceasta va trebui sa suporte in continuare ceea ce i-a harazit soarta. Nu este o solutie sa inchizi ochii si sa asezi intr-un sertar toate iluziile si deziluziile despre viata in care traiesti. Printre atatea chipuri care nu mi-au spus nimic se intrezareste doar unul singur care doreste cu adevarat sa-mi spuna ceva. Poate nu de o anumita femeie reusesti sa te indragostesti, ci de eventualitatea ca persoana respectiva vadeste atata puritate si gingasie incat ar putea fi, fiinta mult visata din viata lui. Iubirea nu te intreaba daca femeia aia e casatorita sau nu, ci pur si simplu iubeste. Aceasta poveste poate deveni foarte delicata pe parcurs.

Niciun comentariu: