” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )
luni, 24 ianuarie 2011
Nu stie omul ce se intampla maine...
Riscam sa ne ratacim, sa orbecaim toata noaptea, sau si mai rau, sa inghetam, fara iubire, fara dragoste. Am aprins atunci focul, dar fumul care umplea toata incaperea ne-a obligat sa abandonam o perioada aceasta idee...Acum refugiul vanatoresc ni s-a parut castelul din basme in aceasta situatie. Am hotarat astazi sa inoptam impreuna acolo. E oare bine?? Pustnicul meu mi-a facut semn sugubat, ducand degetul la gura, sa nu-i semnalez prezenta si pentru ceilalti, sau cine stie ce ganduri avea....ma gandeam si eu la trista lui soarta.De ce trebuie sa sufere o viata-ntreaga pentru o simpla nedreptate??
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu