Această fiinţă de treabă se supusese dinainte la orice neprevăzut al situaţiei noastre şi acum ştie bine să păstreze tăcerea amintirilor. Aş dori să te vizitez într-o bună zi, doar să vad dacă eşti cu adevărat fericit. Nu pot suporta, să ştiu că eşti nefericit...voi încerca să acopăr cu multă grijă toate rănile. Poate nu vei înţelege niciodată, ce ai însemnat pentru mine, şi poate nici nu vei pricepe că iubirea dintre noi nu a fost una întâmplătoare...din sacrificiu pentru mine va răsări mâine o floare cu petale parfumate, şi vei fi atins în inimă de sensibilitatea acestei femei.
” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu