luni, 22 noiembrie 2010

Responsabili pentru toate

          Suntem părinți și vom rămâne tot părinți
          Oricăte dureri de la copii noi vom avea.
          Chiar dacă uneori ne-au scos din minți
          Ajutor în toate, mereu noi le vom da.

                De s-ar întoarce roata vieții înapoi
                Ar fi o magică plăcere între noi.
                Tinerețea n-o  poți  întoarce niciodată
                Vom selecta ce-a fost frumos odată.

          Sufletul se duce-acuma spre visuri rătăcite
          Ce trebuiau atunci, de mult să fie împlinite
          Și inima  ne este iarași plină
          De-o sacră melodie, melancolică, divină.

                 Umbra ta și umbra mea, acuma parfumată,
                 Stau aproape de lumină prin prin muzică, cuvinte furișată,
                 Ca o nimfă pânditoare pe sub arbori desfrunziți
                 Ea va atrage lângă sânu-i cald, pe cei doi îndrăgostiți.

           Îndrăgostiți de tot ce-i bun și ideal, frumos,
           Va mai pica curând din păru-mi alb un fir pe jos.
           Suntem părinți și vom fi mâine și bunici
           De tot ce se întâmplă, astăzi, mâine...
      
                                   Ce poți Tu, Doamne, să mai zici ?




Lucian Drăgan - Doi părinți stau singurei


                                



        

Niciun comentariu: