vineri, 22 iulie 2011

Acesta a fost jurnalul suferintelor mele


Pentru mine, vara aceasta am considerat-o, ca fiind, o mare corvoada, dar nu din cauza caldurii sau a ploilor, ci din cauza suferintelor prin care am trecut si trec.
Zilnic, parca se aduna tot mai multe..si nu stiu pana cand.Voiam sa-mi petrec acest concediul in liniste..dar toate au luat o alta intorsatura.
Abia acum dupa terminarea divortului..mi-am dat seama de anii care au zburat fara nici un rost prin fata ochilor. Si mai ales ,fiindca, stiu ca anii nu-i mai poti intoarce niciodata.
Intodeauna cineva din umbra mea m-a urmarit pas cu pas...m-a monitorizat ca pe un robotel, si nu cred ca acest lucru mi-a facut mult bine...e greu cu calculatorul.
Acest om a cautat sa ma inteleaga numai din anumite puncte de vedere, dar nu o sa inteleaga niciodata ceea ce am trait eu. Eram silita sa stau alaturi de un barbat pe care nu-l iubeam, dar ajunsesem a-l considera cauza nenorocirii mele. Poate in realitate, au existat mai multe cauze care au condus la aceasta despartire. Sa induri atatea ani, doar de dragul copiilor, este un lucru incredibil, dar adevarat. Sunt suferintele mele si vor ramane doar ale mele. Ma sileam in fiecare zi sa pot scapa de ele...dar cred ca a fost doar o dezamagire. Cu toate staruintele de a ma impaca inapoi, a inteles in cele din urma ca dragostea pierduta nu se poate cu nimic cumpara. Bietul de el! Oare a suferit la fel ca si mine? Nu prea cred..odata ce si-a gasit acum perechea potrivita, una asemanatoare tot asa ca si el....din mai multe puncte de vedere. Nu vreau sa ma destainu-i acum voua care sunt aceste asemanari?. Eu nu reuseam sa-i apreciez delicatetea adorabila si insuportabila de atatea ani. Am multe de povestit dar nu se mai poate...astazi voi incheia acest capitol al suferintelor mele.
Ce se intampla oare azi cu mine? Nu voi mai avea puterea sa lupt pana la capat?
Ma voi refugia undeva departe...intr-un colt de lume necunoscut de nimeni? Voi pleca departe cu toate gandurile mele, cu problemele ce m-au coplesit?. Da, chiar daca toate cele traite de mine nu vor fi realizabile intr-o zi, ma voi consola cu gandul ca am cunoscut un om minunat!!
Voi aprecia toate eforturile lui de a ma tine mereu in priza, si pentru ca mi-a ridicat moralul...nu am decat a-i multumi.
Am inteles din multe carti citite, ca intodeauna dupa o despartire, trebuie sa cauti perechea potrivita, asemenea milioanelor de femei trecute prin aceasta situatie. La varsta mea, nu cred ca as mai avea curajul s-o iau de la capat. Tin sa le felicit pe toate, care au acest curaj!

Niciun comentariu: