Tu omule cu chip de inger si de floare,
Lasa-ti sufletul din nou sa zboare..
Lasa-l sa vina cat mai aproape
Langa mine si nu peste ape.
Nu-l inchista iar intr-o fortareata
De mult uitata si de gheata...
Vino in brate ca sa-mi cazi
Si-o lacrima curata va curge pe obraji.
Nu vreau sa suferi iar, tu stii
C-ai fost iubirea mea dintai.
In serile-mi prea triste si pustii
Vreau doar cu mine sa ramai.
” DRAGĂ CITITORULE, care-mi citești versurile, poate nu te vei plictisi ascultându-mi toate durerile și poate citindu-le măcar pentru o clipă, într-o zi îmi vei oferii a ta aripă. Să pot zbura cu tine pe vârfuri de munte, acolo unde dragostea mea se ascunde. Și-atunci ideea care va să-mi vină, reuși-va poate lângă mine să te țină. Și-abia atunci de-a pururea cu tine-n gând, găsi-voi pacea și liniștea, pe acest pămant. ” ( marianely - 07. noiembrie. 2010 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu