Viata mea intre trecut si prezent

"Ce am cheltuit, am pierdut;ce am avut, am lasat altora;dar ce am dat din suflet mai este inca al meu"-La Oxenstierna

Cele mai dificile lucruri pe care nu le poate realiza un om nu sunt suferintele trupesti si nici cele spirituale ci altele...
-Sa rasplatesti ura prin dragoste;
-Sa recunosti atunci cand nu ai dreptate;
-Sa spui ca e posibil de realizat un lucru imposibil;
-Sa iubesti neconditionat o alta persoana;
-Sa te ridici doar prin ambitia ta si nu prin prostia altora;
-Sa alungi boala din corpul tau fara medicamente;
-sa..............??
"Dar lucru cel mai scump e cinstea" asa spun invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie. Sunt putine celelalte virtuti morale care sa nu presupuna si aceasta calitate. Nu poti fi viteaz, drept, patriot,etc..,daca nu esti cinstit cu tine si cu ceilalti, indiferent de distanta care te desparte.
Poti fi cu adevarat cinstit doar cand tu insuti nu ai nimic ati reprosa,nu ai nici un gand ascuns, nici o intentie rea, nici o fapta urata savarsita de care trebuie sa te feresti de ceilalti pamanteni. Aceasta atitudine e greu de insusit de catre multi oameni...vorba e una si realitatea ese de fapt alta.
Cand ajungi sa-ti insusesti organic atitudinea cinstita privesti deschis in ochii celorlalti, te impui in proprii tai ochi, iti poti permite o atitudine demna, fara teama de a fi candva "prins cu mata-n sac"....
"Cerul senin de trasnete nu se teme niciodaa", subliniind de fapt linistea, seninatatea si demnitatea omului cinstit(asa a fost mama mea, de la care am invatat cate ceva). Sa-ti respecti intodeauna promisiunile si cuvantul dat "fagaduiala data e datorie curata", inseamna sa nu te rusinezi de conditia ta fizica si psihica, si asa nu ti se poate reprosa nimic in aceasta privinta.
"Lacomia pierde omenia" acest proverb romanesc nu trebuie niciodata uitat de unele fiinte omenesti. Sa fii modest, cumpatat in toate, ospitalier cu ceilalti, nu e greu de realizat, daca tu vrei cu adevarat sa fii un om cu principii morale oneste.
Eu cred ca in limita posibililui am cautat atat in trecut cat si in prezent sa fiu un astfel de om....si am intalnit inca o persoana draga mult mie care deocamdata nu a ascuns prea multe din trecutul sau...insa mai este de discutat??

Cine ne ridica moralul si prin ce?

Nimeni nu poate sa ne ridice moralul mai bine decat noi. Dar uneori simtim si nevoia unui om dinafara ca sa ne aduca laude. Prin unele laude , sfaturi, recompense...santem stimulati sa mergem mai departe, ne fac sa gandim pozitiv, asadar sa fim si pretuiti mai mult. Asa putem sa ne mentinem mult mai sanatosi, mai increzatori in fortele noastre proprii. Imi amintesc cu drag de clipele, cand urcam pe scena improvizata de cadrele didactice, ca sa-mi ridic premiul I si coronita. Doar intr-un singur an(clasa a IV-a)am luat premiul al -II-lea si simteam cum ma prabusesc cu scena cu tot...oare de ce? Era pe vremea aceea simtul raspunderii si recunostinta fata de parintii tai, care ti-au dat viata, acum? nu cred ca mai exista...vor doar bani nemunciti. Recunoasterea unui om ca e mai bun decat celalalt are nenumarate chipuri. Toate recompensele dau nastere unui sentiment extraordinar, asemanator cu iubirea neconditionata, centrul satisfactiei din creer secreta dopamina, un neurotransmitator euforizant. Mandria ne inunda tot corpul si parca il si insufleteste. Noi oamenii asa ne nastem cu aceasta dependenta fata de acest sentiment, mult mai mult decat ne imaginam. Chiar daca suntem fermi convinsi de propria noastra valoare, simtim uneori sa fim apreciati si de alte persoane. Aprecierea pe care o primesti din suflet este un factor primordial, generator de motivatie, un catalizator al fericirii interioare. Numai printr-un echilibru emotional pozitiv reusesti sa inlaturi negativismul si sa mergi mai departe...aceasta poate impulsiona dorinta noastra de actiune, pe o perioada mult mai lunga. Elogiul, este mult mai eficient decat critica. Premiile acordate la locul de munca, te fac mult mai activ, "vorba dulce-mult aduce". Acest proverb romanesc nu trebuie uitat niciodata, indiferent ce rang ai in societate. Desi ma indoiesc mult, cand il spun, deoarec multi nu-l pun in practica. De cele mai multe ori criticam copiii,sotul, sotia, rudele, cu reprosurile noastre stresante zilnice...fara sa vedem care sunt cauzele reale ce au dus la aparitia stresului. Unii copii nemaisuportand atmosfera din casa, fug in lumea lor, refugindu-se fiecare in ceea ce vrea muschiul lor. Prea tarziu, incercam sa-i readucem pe drumul cel bun, dupa cativa ani intervine rutina in toate. Din greselile parintilor ,ar trebui sa invete si ei la randul lor ceva...dar nu se intampla asa, ci tocmai invers. Cand cineva doreste sa intemeieze un cuplu sa discute mult mai multe despre modalitatea optima de a oferi complimente, sentimente curate si de ce nu, si recompense. Unii fac risipa doar de cuvinte in vant, altii doar de bani..si se trezesc ca de fapt nu au castigat nimic din acea relatie... De ce am avea nevoie acuta de aceste complimente? Natura ne-a inzestrat pe noi oamenii cu creer, cu un sistem nervos "sociabil"si nu irascibil, dar pacatul nostru este ca nu stim sa-l folosim doar pentru a ne fi bine. In creerul nostru se gasesc neuronii care analizeaza si reproduc orice miscare, expresie faciala sau schimbare de dispozitie. Daca nu am sti sa ne controlam impusurile, ce s-ar putea intampla? Zilnic ar fi doar crime, batai, reprosuri si totul s-ar duce de rapa...asadar, este necesar sa venim intodeauna si cu laude, fiindca nu ne doare gura. La locul de munca intampinam multe din cauza colegilor invidiosi, ce putem face noi?Sa-i tratam cu respect sau cu indiferenta? Parerea mea este sa-i lasam sa fiarba in sucul propriu ce si l-au preparat, si intr-o zi nu vor mai avea incotr-o si te vor aprecia. La fel se intampla si intr-o casnicie...cand vede ca te-a pierdut de tot, atunci incearca mai mult sa te recupereze, de parca ai fi un bun amanetat. "LAUDA NU-SI MAI ATINGE SCOPUL DACA SE TRANSFORMA IN VORBA GOALA"

Ogarul afgan, vanatorul perfect

Stiai,ca acest caine a fost preferatul lui NOE?
Iti doresti si tu un caine la fel de activ? Ogarul afgan este alegerea perfecta.Tot ce trebuie facut este sa te inarmezi cu rabdare pentru ca, desi este foarte inteligent, e incapatanat ca si un catar si greu de dresat...
PUNCTE FORTE:calm, rabdator, seducator, poseda ceea ce noi oamenii, numim bun-simt.Se ataseeaza foarte tare de stapan, dar isi pastreaza mult timp spiritul independent.
PUNCTE SLABE:in primii ani de viata(doi)nu poate fi lasat singur in casa...este obisnuit sa traiasca in haita si de aceea nu suporta singuratatea, care pune amprente pe caracterul distant si independent.In plus, din plictiseala, roade lucrurile de prin casa(ceea ce-i place mai mult).Din instinct, vaneaza tot ce se misca in preajma lui, de aceea nu e indicat sa traiasca in preajma animalelor mici.
UN AVERTISMENT SI PENTRU CEI SLABI DE INGER!!!!!!!!!

CHEC DE CIOCOLATA

O bunatate de prajiturica in fata careia nici cel mai carcotas musafir nu rezista...o simfonie de ciocolata preparata in casa...
Ingrediente:300 g ciocolata neagra,150 g unt,150g zahar tos,6 lingurite de cacao,6 oua, 450 ml frisca lichida,300g crema de menta.
Preparare:
1.Pune ciocolata la topit pe o oala cu apa ferbinte la foc mic, amestecand des. Apoi mixeaza untul cu 75 g zahar, pana devine cremos. Adauga cacaua, apoi ciocolata topita.
2.Intr-un vas, bate apoi galbenusurile cu restul de zahar pana ce mixerul face urme in crema iar in alt vas bate frisca.
3. Adauga acum frisca si amesteca incet, dar pana ce totul se incorporeaza complet, astfel incat crema devene fina ca o alifie.
4.Pune hartie de copt intr-o forma de chec si torni preparatul astfel: un strat grosut de crema de menta, apoi unul de ciocolata, si tot asa pana ce ala de deasupra sa fie de menta. Dai apoi la frigider pana a doua zi, cand il tai ca pe felia de chec.

POFTA BUNA ,VA UREAZA MARIUCA!

Sunt oameni detectivi dar si arbori!

Cine nu a auzit despre oameni care, cu ajutorul unei nuieluse de alun, stiu sa gaseasca izvoare subterane pentru fantani, zacaminte de minerale, comori de aur, ba, uneori, si ramasite omenesti disparute in timp. Asemenea unor detectivi iscusiti, unele plante, folosite cu un dichis anume, descopera taine ascunse in adancul pamantului.
Nuiaua de alun cu care oamenii cautau odinioara locurile unde sa-si sape fatani este un instrument de investigare in planul eteric. Traditia cerea ca nuiaua fantanarului sa fie facuta dintr-o creanga de alun bifurcata, crescuta primavara si retezata spre sfarsitul lui iunie, in preajma sarbatorii de Sanzaiene, intr-o zi prielnica si la ceasul astral potrivit. O asemenea nuia detecteaza radiatiile telurice, ca si mineriurile ascunse in pamant.
Pentru descoperirea surselor de apa este insa nevoie mai mult de o creanga de salcie, deoarece salcia traieste in preajma paraielor, asadar e strans legata de ea.
Taierea crengii trebuia sa respecte un intreg ritual. Ea se facea de preferinta pe la mijlocul noptii dinaintea celei mai lungi zile a anului(21 iunie, solstitiul de vara),cu un cutit nou, ce fusese cufundat in aghiazma. Fantanarul se apropia de tufa de alun mergand de-a-ndaratalea, apuca ramura aleasa cu mana stanga infasurata intr-o panza alba, o tragea in fata printre picioare, in timp ce rostea o anumita formula magica, iar apoi o taia. Nuiaua era folosita, in tacere si cu respect, de una si aceeasi persoana si se cresta cate un semn pe fiecare din bratele furcii, pentru a sti care trebuie tinut cu mana dreapta si care cu stanga, fiindca se credea ca nuiaua se desprinde cu purtatorul ei si i se adapteaza, astfel incat fluxul lui de energie personala sa poata circula printr-insa nestingherit.
Cand omul inainteaza, strangand in maini cele doua capete ale furcii, el va ajunge la un moment dat intr-un loc unde punctul de intalnire al celor doua ramuri se va misca repede si cu putere in jos, aratandu-i ca acolo se afla ceea ce cauta. Este posibil chiar ca nuiaua sa se indoaie de mai multe ori, numarul batailor indicand exact la cati metri sub pamnt se gaseste lucrul cautat.
Pentru aceasta, purtatorul nuielei trebuie sa se concentreze cu toata puterea gandului sau asupra a ceea ce vrea sa descopere, indiferent ca e vorba de radiatii teliurice, surse de apa, o comoara ingropata sau temeliile unei constructii disparute. Vibratiile gandului si vibratiile obiectului cautat, oricare ar fi el, se intalnesc prin intermediul nuielei fantanarului.
Totusi, cateodata nu avem nevoie de o nuia pentru a da de urma anumitor materii sau filoane de minereuri din pamant, deoarece numeroase plante ne semnaleaza, chiar prin locul unde cresc, faptul ca acolo solul contine acele substante care le sunt indispensabile pentru dezvoltarea lor.
Si acum o intrebare mai sensibila:"Cine detecteaza un om mai mult timp crede ca va trai mai bine cu aceasta sau cu acesta?"

Credinta

As vrea sa am credinta, ca-mi va fi bine
Sa fiu o calauza alaturea de tine.
Sa nu-i dezamagesc pe cei ce cred in mine
Sa cred ca nu-i departe..clipa care vine.

Sa raman tot asa puternica, cum mama m-a nascut
S-o pot lua incet dar sigur, pe-un drum necunoscut.
Sa am curajul de-a merge mai departe..mai departe,
Sa nu-mi ramana visul intiparit doar intr-o carte.

Ma rog in fiecare zi sa-ti fie numai bine,
Sa ma visezi tu seara ,alaturea de tine.
Nu vreau sa fii iar singur, suflete de rand,
Viata nu e frumoasa, decat aicea pe pamant.

Spleen-Etienne Lousteau

Vreti versuri de la mine, un biet necunoscut
Ce rataceste-n lume cu suflet nestiut
Si il inghite haul?
Eu, care caut vesnic in noapte vreo lumina
Si din aceasta viata de suferinta plina
Vad astazi numai raul?
O mana de femeie va rasfoi, vreodata
Acest album in care mi-am pus tristetea toata
De ce s-o-ntunec eu?
Unei femei vorbeste-i de versuri, de iubire
De baluri, de matasuri, de rochii, de safire
Si-un pic de Dumnezeu.
Ar fi o crunta gluma sa mi se spuna-n fata
Cu nepasare, mie, cel obosit de viata:
Tu fericirea mi-o arata.
Dar orbului poti sa-i lauzi lumina cea curata
Orfanului, in lacrimi, pe mama ce-i plecata
Si inima i-o frangi!
Cand recea disperare venit-a timpurie
Cand nimeni nu te striga in noaptea cea pustie
Ce-ai mai putea ravni?
Si cand nu vine nimeni sa planga langa tine
O inima prea plina durerea sa-ti aline
Mai bine ai muri.
Si plin de intristare si am ajuns de plans
Eu, care altadata de Dumnezeu am ras
Cu ingamfare, singur.
Ar fi putut sa-mi lase averi, glorii, nume
Dar el, din inaltime m-a aruncat in lume
Urat, sarac si singur!

Sa zburam cu totii in Paradis!

In sfarsit ironia sortii mi-a zambit!Darul pe care l-am primit acum din partea unui om cu suflet bun...nu l-am primit in toata viata mea...."Paradisul Acvatic"..ce poate fi oare mai minunat pe acest pamant??
Nu mi-am dorit prea multe in viata aceasta, dar bunul D-zeu a vrut ceva mai mult decat ceea ce mi-am dorit eu...o femeie simpla cu bune si rele. Dar zic eu, poate ca a meritat sa astept aceasta clipa minunata!!!!!!!
De ce am ales acum acest moment pentru a parasi o alta viata care a fost lipsita de sens pentru atata vreme? v-ati putea intreba si m-ati putea si critica. Oare din ce motiv poate un om sa faca ce am facut eu? Mi-am iubit foarte mult fetele mele si nu am putut sa plec de langa ele, ca sa-mi gasesc o alta jumatate, inlocuindu-l pe tatal biologic..
Acum , daca ele au ales sa plece departe..de tara aceasta minunata dar invadata de tot felul de hoti si trepadusi, am decis si eu sa ies din carapacea mea...fara sa ma dezmagesc.
De multa vreme ma pregateam sa evadez dar, nu am avut curajul necesar..acum ,ca l-am gasit nu-mi ramane decat sa urc la bord cu persoana pe care o iubesc si cu care vreau sa fiu in viitor.
Fericirea pe care a primit-o el va fi iertarea pacatului meu. Departe de a gusta
placerile unei iubiri misterioase si timide, de a ascunde intregii lumi o fericire atat de mare...ar fi un pacat si mai mare...Acum am descoperit ca mai exista si barbati mai putin maimutoi, pentru care imitarea celor mai fermecatoare stari sentimentale poate fi atat de naturala, chiar si in mijlocul naurii.Desigur, creerul
nu se supune decat propriilor lui legi, nu-l intereseaza nici urmarile, nici nevoile vietii, nici obligatiile de onoare. Nu creezi o opera de arta fara a iubi cu pasiune arta...desi unii o fac doar pentru bani.Asa este si cu femeia si barbatul... Acestia din urma, nu se aleg decat cu firimiturle celor dintai...dar depinde ce firimituri culeg?? Oamenii de elita isi mentin creerul in conditii productive pana la adanci batraneti, asa cum odinioara vitejii isi aveau in orice clipa armele pregatite pentru o noua lupta. Ei isi infraneaza lenea, isi refuza placerile iritante sau nu le cedeaza decat in momentul cel mai potrivit al vietii, fie el si asa de tarziu...
Daca talentul isi are germenele din familie mostenit..mai tarziu printr-o predispozitie cultivat cu grija, printr-o vointa si-o victorie permanenta, se cere depasit cu mult curaj.
Pe unii oameni e clar ca nu-i poti tu schimba, chiar daca ai incerca sa faci in fiecre zi acest lucru. Critica ramanand nefasta pentru ei asa cum e "pro" si "contra", sau cele doua cuvinte cu care venim zilnic in contact "nu" si "da".A critica, permanent pe cineva inseamna a exprima judecati date intr-un mod mai mult sau mai putin spiritual, tot la fel cum un avocat pledeaza la tribunal cauzele cele mai contradictorii.
Ar fi urat acum sa va inapoez acest moment de zapaceala amestecat cu putina copilarie, dezorientare turistica,iubire,iluzie sau deziluzie...totul a fost asa de frumossssssssssssss!!!!!!!!!!!!!!!!

Care sunt caracteristicile psihologice ce pot seduce un barbat sau o femeie?

Fiecare om, dincolo de aparente,va alege mai intai calea confortului, comoditatii si a libertatii sexuale. Fireste, ca acest mod este un joc nesavarsit intre predispoztiile noastre si mediul inconjurator. Uneori mediul poate deveni toxic pentru multi dintre noi, din cauza complexelor. Aceste complexe de obicei inrautatesc starea noastra de bine si ajungem sa ne izolam de oamenii cumsecade prieteni ,cunostinte, colegi... Noi avem nevoie de iluzii pozitive...si ceea ce conteaza mai mult sunt amprentele din copilarie, ce le purtam cu noi o viata.. Ce este seductia si cum se manifesta ea la inceput? Toti cei indragostiti cu adevarat , seduc prin diferite trucuri persoana cucerita(zambet, dragalasenie, resposabilitate, incredere, inteligenta).La polul opus se afla ceilalti care seduc doar prin( minciuna, ipocrizie, hotie, perfidie, laudarasonenie). Indiferent cine seduce sau este sedus, daca nu respecta promisiunea facuta celui de langa el, atunci viata lui se sfarseste rau..deoarece" promisiunea" este mult mai rea decat "datoria".. Ce te faci daca cazi in plasa? Trebuie sa ridici fruntea-n sus si sa nu te lasi doborat, mergi mai departe..pana la urma traim noi prin noi si nu trebuie sa abandonam cursa spre ceea ce este bun si atragator. Intrebarea pe care si-o pune de fiacare data un barbat, este aceasta: ce caut eu de fapt? O femeie frumoasa si fara creer? sau una acceptabila ,sexi, dar putin mai inteligenta? Tot asa gandesc si femeile..un barbat rupt din soare si fara creer? sau sa fie mai putin frumos dar sexi si inteligent? Femeile in general cauta si acea siguranta a traiului bun langa persoana respectiva. Barbatilor nu le convine cand o femeie intreaba ce servici au, cati bani castiga, daca are masina, casa? Dar majoritatea barbatilor procedeaza la fel cu femeile ce le cuceresc mai intai, si dupa aceea incep negocierile si daca nu i te supui spune cu parere de rau..asta este...care este diferenta intre cele doua sexe? nu este niciuna ...ci doar una ascunsa cu mare grija "fuga de responsabilitati". Sunt femei si barbati cu firi diferite, sau cu aceleasi firi. Cum trebuie sa procedam acolo unde ne regasim calitatile si defectele in aceeasi zodie? Sa abandonam cursa, sau sa cautam un mod real de a convetui impreuna?? Ce reprezinta acest mod real de convetuire? Sa privim cu atentie la calitatile ce le are persoana de langa noi si sa intelegem ca defectele minore pe care le are , se pot repara in timp , numai cu multa rabdare.... A iubi, a simti cu adevarat pasiunea iubirii te scoate din multe incurcaturi. Te poti considera om implinit daca ai iubit cu adevarat..fara regrete si fara a astepta ceva in schimb. Acum se vede cu adevarat echilibrul emotional si pasional. Prin capacitatea de daruire totala fata de cel pe care l-ai cucerit(o),ti-ai indeplinit un vis real la care tu ravnea-i de mult timp fara constrangeri si prejudecati. Senzualitatea langa o persoana draga tie ramane una din calitatile cele mai importate de a convetui real cu o persoana de sex opus. Indiferent de varsta partenerului, de pozitia sociala, profesie, nu avem noi dreptul de a judeca?ci doar cel de sus. Fericirea nu se poate invata si imita, de la parinti. Fiecare cuplu gaseste fericirea in propriul "eu". Sa alegi corect partenerul de viata este o utopie..il alegem in diferite momente sau etape ale vietii, si cu timpul ne rafinam gustul pentru celalalt, ne rafinam nevoile personale, inlocuim inteligenta cu dragalasenia, siguranta pe care o cautam cu aventura, riscand totul pe-o singura carte...si toate acestea pentru ca noi suntem oameni si nu animale.

Cel din urma legamant

Cel din urma legamant,care sa fie?
Vreau sa fie unul sfant...
In fata Domnului...si nimeni sa nu stie,
Un gand bun ales de noi, cel de cununie.

De multa vreme m-a urmarit un vis,
De cel de sus, parca acum trimis...
De mult timp m-a urmarit un singur dor,
Sa scriu iubire, iubire, si sa mor.

Dar mi-e teama de al tau cuvant!
Vreau sa fie cel din urma legamant.
Mi-e teama si de sarutul tau!
Dar oare ce poate fi mai rau?

Doar un sarut aprins a fost de-ajuns?
Ca timpul dintre noi sa dispara-npuns,
De-ncornoratii si de sulitele de foc.
Astazi invartindu-se doar intr-un joc.

Doar un sarut de pe a ta aripa,
Mi-a deschis iarasi iubirea intr-o clipa.
Cand viata mi-a facut-o altul zob
Tu mi-ai daruit un pic de noroc...

Cand dorurile altul mi le-anfrant.
Tu ai venit la mine cu un legamant...
Si nu unul oarecare, asa la intamplare,
Ci unul in care viata sa-mi fie ca o floare.

Mi-e existenta pe jumatate rupta..
Imi este frica de tot ce-n jurul meu exista,
Mi-s lacrimile toate vers inca nescris..
In viata mea un dor inca nestins..

Cel din urma legamant...care sa fie?
Vreau sa fie.... unul sfant.
Si sa renasc din samburii striviti,
Voi oameni, pe mine, iar sa ma iubiti!

FIINTA NEBIRUITA

In van luptam cu sabia mea slaba,
Tot ma rapunea dusmanul cel uitat de mine..
Si am chemat in ajutor si-n graba,
Un om , bland si iubitor de bine.

Nebiruita arma tu om bun mi-ai dat,
Dar suferinta toata, eu nu am uitat..
Mi-ai pus in mana prastia iubirii
Dar mai presus de toate cea a daruirii.

Sa nu m-alungi in anii ce-or veni,
Si asa langa mine fericit mereu vei fi.
Sa nu ma uiti in serile-ti pustii
Si nici atunci, cand voi spune chiar prostii.

O fiinta nebiruita voi ramane-n timp
Nu vreau , prea mult ca sa ma schimb...
Dar, daca timpul poate mi-o va cere,
Ma voi schimba de dragul tau, doar din placere.

Cum sa dam timpul inapoi?

Omul e in stare de har si este asezat mai presus de legea dreptului la viata.Intr-o zi vom pleca cu totii dar nu stim clipa..pana atunci sa invatam cum putem da timpul inapoi...si sa ne mai bucuram putin de ceea ce ne-a harazit D-zeu, iubirea de tot ce este frumos. De ce astazi este o durere profunda in inima mea? Am uitat de porunca celui de sus? si iubesc mai mult un om care mi-a ispirat putina incredere, bunatate, loialitate...oare de ce uitam de porunca lui? Stiam prea bine ca iubirea pamanteana este doar durere, chin, suferinta..chiar daca tot ce este omenesc emotioneaza, tulbura, sensibilizeaza intreg organismul si crezi la un moment dat ca zbori. Aripa franta nu se va mai repara niciodata...indiferent cati medici vor sari in ajutor, ca s-o vindece. Noi suntem impreuna responsabili pentru toate, indiferent de ceea ce zice lumea. Omul iubitor se simte responsabil pentru cealalt om, se goleste pe sine, da, ofera si se ofera, dar ramane viu fara sa se epuizeze de tot. Am invatat ca omul care se invarte in jurul sau fara sa ofere si celorlalti din bunatatea sa, este un om pe jumatate mort. Daca tu il accepti cu bune si rele acel om intr-o zi te va vizita cu siguranta, caci nu e om sa nu greseasca..numai sa existe potrivire..altfel se naruieste totul.
Ma rugam de multi ani in sir asa:"Vino ,tu ,om singur..la mine ca sa te pot vindeca de singuratate..dar m-am pacalit amarnic. Oare se va milostivi D-zeu de mine, imi ziceam asa? Si uite ca intr-o zi s-a intamplat aceasta minune ...dar m-a atentionat ca fac o mare greeala. Am intrebat de ce? Si el asa mi-a raspuns..ai sa te convingi intr-o zi ca acel om nu se poate iubi decat pe el singur sau nici pe el uneori. Nu prea am ascultat de sfatul sau, si uite ca s-a adeverit acum ,fiindca sufar foarte mult. Si nu am dorit decat sa-l vad mereu fericit pe acel om necunoscut. Timpul poate imi va vindeca iar rana din sufletul meu ravasit si voi privi iar spre cerul senin cu ochii senini...acum ei lacrimeaza iar, iar,iar,..si ma intreb cand va fi acea zi??

Cum poate fi incadrata dragostea,morala sau imorala?

In ultima vreme, viata de cuplu inregistreaza un fenomen neobisnuit:preferinta barbatilor tineri pentru femei mai in varsta ca ei si invers.
Ceea ce parea sa fie doar o moda excentrica care a devenit o "tendinta".Conform unor statistici occidentale, peste 29 la suta dintre barbati isi doresc o astfel de relatie...indiferent cat va tine? Varsta sa fie de minim 10 sau 15 ani..
Alchimia iubirii, a pasiunii, nu poate fi deslusita nici de cei mai mari psihologi stiintific.
Femeia si barbatul, cei doi poli ai unei relatii intime, amoroase, se atrag in jocul iubirii, aparent intamplator...pe calculator sau pe strada, sau?? Oare intalnirea neasteptata a celor doi, atractia irezistibila dintre ei pot fi explicate? Eu cred ca nu...Ce putem face oare noi? Sa incercam sa "deslusim vraja", raportandu-ne la ceea ce am simtit si sa intelegem fiecare din iubire, la ceea ce am simtit atunci cand ne-am indragostit? Fireste, ca la o prima perceptie, diferenta de varsta socheaza..cand vezi ca o doamna mai in varsta merge la bratul unui domn mai tanar si putin mai dragut ca ea...Ce este, ce poate fi? Sa fie vorba de dragoste adevarata?"NU"chiar un "NU"...zic eu. Noi suntem prizonierii unor norme si steriotipuri culturale, dar varsta iubirii nu reprezinta "o norma", "o cantitate"de sentimente..adunate in timp. Ea apare si dispare imediat daca cei doi nu se potrivesc..echilibrul in potrivire este cel mai important intr-o relatie de durata...si nu cantitatea sentimentelor dclansate intr-o fractiune de secunda?
De cele mai multe ori, auzim spunandu-se ca iubirea nu are varsta, si iti poti gasi sufletul pereche si la 60 de ani... de ce nu putem dicta nimic inimii?
Exista doua judecati: Prima judecata ar fi ca sta cu ea din interes, are bani, este un imatur, un copil ce-si cata o mama perduta...Oare sa fie adevarat? Am putea face un prim efort ca sa emitem si cea de a doua judecata:este un barbat tanar, matur pentru varsta lui, care si-a gasit implinirea sufleteasca alaturi de o femeie mai in varsta, ce-i poate oferi iubire si mai multa intelegere decat o adolescenta.
Iubitii mai tineri sunt mai buni pentru sanatate? Poate ca da poate ca nu, spun eu.
Dar specialistii spun ca da asta este purul adevar...deci? A fost publicat un studiu care conduce la aceasta concluzie ,studiu publicat in 2003, de profesorul Arthur Forrest de la Universitatea Wisconsin. Explicatia acestuia este urmatoarea:"Femeile raman active fizic, au o alimentatie si un regim de viata mai sanatoase." Suna incurajator...dar si te poti frige bine uneori? Acesta se poate duce cand vrea muschiul lui la alta mult mai tanara ? Parerea mea este ca intodeauna e bine sa fie o varsta amiabila intre cei doi indragostiti.

Iunie, anotimpul cireselor

In calendarul popular romanesc, luna IUNIE, se mai numeste si CIRESAR, luna cireseor coapte, a livezilor incarcate cu rodul lor purpuriu. De fapt, aceasta este chiar imaginea verii, in prima luna a ei: luminoasa, stralucitoare, cu natura ajunsa la apogeu. Luna padurilor frematand de putere, luna trandafirilor si a erburilor de leac, luna graului gata sa dea in parg, anotimpul primelor fructe, al animalelor si pasarilor cu vizuinele si cuiburile pline de pui golasi.
Luna SOARELUI biruitor, cu putin inainte de a trece prin solstitiul de vara, cand ziua incepe sa scada si noaptea sa creasca si umbrele toamnei sa se astearna, nedorite, peste pamant.
Pentru tarani, luna IUNIE inseamna pregatirea febrila a secerisului si cositului, culesul plantelor medicinale, care upa 24 iunie isi pierd din puteri. Pentru oraseni, incepe anotimpul vacantei, al carui fosnet se strecoara deja pe asfalt. Miroase a mare, a munte, a padure, a bucurie si-a dor de fugit de-acasa. Inconjurat de atata iradiere solara, de atata freamat si miresme revarsate peste pamant, sufletul omului explodeaza, si el, lasandu-si sentimentele sa izbucneasca in voie. Vorbele de dragoste se desprind mai usor de pe buze, imbratisarile sunt mai ferbinti, visele sunt mai indraznete ca niciodata, iar bucuria implinirii lor umple lumea de straluciri. Poate ca, vazut de pe o alta planeta, pamantul nunteste el insusi ca si vara, mort de fericire si de dragoste.

Un om la portile verii

Nu stiu ce sa spun despre ceea ce se intampla cu mine....dar, daca e adevarat ce se spune, despre primavara, ca e copilaria naturii, atunci e sigur ca IUNIE inseamna intrarea in adolescenta. Iarba, florile, pomii, incep sa creasca mai repede, sa se implineasca, sa capete contur si intensitate, sa tresara, pregatindu-se pentru marile iubiri si impliniri ale vietii.
Sa faceti un exercitiu de imaginatie in fiecare zi si inchipuiti-va copacii pe care-i vedeti in padure, ca pe niste adolescenti filiformi si timizi, plini de dorinte confuze, nesiguri pe ei, dar ametiti de presimtirea bucuriilor ce vor veni. Imaginati-va si florile, ca pe niste domnisoare carora incep sa li se lungeasca picioarele, sa li se rotunjeasca sanii si gropitele din obraji, in asteptarea fluturasilor, care in vraja unei clipite le fura inocenta. Ba mai mult, le vrajeste asa de tare, incat nici soarele nu mai are ce le face? In toate se observa cu ochiul liber o stare plina de emotie, de farmec angelic. Intreaga VARA va fi frumoaa, plina de grane coapte, fructe si legume din belsug, asa cum este si o femeie cu multi prunci. Aceasta luna IUNIE, poarta multa taina si surprize de neuitat. Este mult miracol in jur. Ceva care creste in interior poate ca maine va ajunge la apogeu. Poteca e mai plina de aventura decat capatul drumului la care vrem sa ajungem intr-o zi. Nici viata noastra nu este altfel. Speranta e de o mie de ori mai ametitoare decat certitudinea, sarutul cu mult mai tulburator, decat dragostea implinita, visele cu mult mai datatoare de fericire decat realitatea.
Acesta este mesajul lunii IUNIE, pe care ni-l pune intr-o strachina cu cirese coapte. Sa credem ca fericirea nu va ramane doar in drumul care duce spre izbanzi, victorii, ci mai ales spre drumumul care duce spre ele, in fiecare pas marunt al vietii, luminat de speranta implinirii.
Intalnirea cu natura sa fie ceva sfant in fiecare zi pentru noi oamenii. Arborele lunii este fagul, iar animalul este veverita.

Dieta ideala , pentru fiecare varsta

Specialistii nutritionisti de la Universitatea Norwich au descoperit ca la fiecare varsta exista alimente diferite care duc la slabit si intaresc concomitent sanatatea si imunitatea.
Intre 20 si 30 de ani: trebuie sa se consume cantitati mari de legume verzi si salate verzi(broccoli, rucola ). Ele contin mult acid folic, care previne cu succes bolile de circulatie si inima. In plus, specialistii recomanda consumul regulat de sos de rosii, alaturi de carne si peste. Colorantii rosii din legume si fructe scad riscul cancerului de san si prostata.
Intre 30-40 de ani: e nevoie ca intre mese sa se manance migdale neprajite. Ele contin substante importante pentru sistemul imunitar si scad niveulul colesterolului.
Intre 40-50 de ani: trebuie favorizate alimentele bogate in calciu, pentru
prevenirea osteoporozei. Cei mai buni furnizori sunt produsele lactate sarace in grasimi, legumele verzi, salata si ierburi aromate. In plus: grasimile protectoare pentru inima, continute in nuci, seminte, peste oceanic, ulei presat la rece de masline, rapita, dovleac.
Dupa 55 de ani: se recomada spanacul,un excelent protector al ochilor.
Cancerul poate fi prevenit prin consumul mare de mere, ceapa si usturoi.
Alimentele recomandate asigura si o greutate normala, pe timp nelimitat.